Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 11

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 11
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 11
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Preluarea conducerii Ministerului Industriei şi Comerțului de către secretarul general al
Comitetului Central al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sfârșitul lunii noiembrie 1946 şi
sporirea atribuțiilor acestui departament prin noile reglementări din 5 aprilie 1947, au conferit
Partidului Comunist Român posibilitatea coordonării întregii politici economice a guvernului în direcția
anticapitalistă. Încă de la sfârșitul anului 1946 guvernul trecuse la aplicarea, din inițiativa PCR, a unor
măsuri radicale, de dirijare şi control a diverselor laturi ale activității social-economice, care ignorau
sau încălcau principiile economiei de piață.
Adunarea Deputaților a adoptat Legea pentru etatizarea şi reorganizarea Băncii Naționale a
României. Cel mai important centru financiar şi singurul institut de emisiune [monetară] al țării a
devenit o pârghie importantă în activitatea de finanțare a ramurilor economiei naționale, pentru a
asigura controlul statului asupra tuturor instituțiilor bancare şi de credit, publice sau particulare,
asupra creditului şi emisiunii de monedă. [...] Controlul şi intervenția statului, a Partidului Comunist,
au devenit, în a doua jumătate a anului 1947, multilaterale şi au cuprins principalele ramuri ale
industriei a căror producție era controlată în proporții apreciabile, depășind 50% din aceasta.”
(Istoria Românilor)
B. „La 13 aprilie 1948 se adoptă o nouă Constituţie, după modelul Constituţiei staliniste din
1936. […] O serie de măsuri în domeniul economic distrug structurile existente. Totul se
etatizează. La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de
transport, de asigurări, fără nicio despăgubire. […]
În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată [...]. În primii ani de
colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru că refuză să se înscrie în
gospodăriile colective. Mijloacele de presiune se diversifică între 1954 şi 1958, apoi se reia ritmul
forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării. Un sistem dur de cote
obligatorii îngenunchează ţărănimea, iar rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000
de ţărani, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi.
Pe plan politic sunt desfiinţate toate partidele şi organizaţiile politice, indiferent de ideologia
şi atitudinea lor faţă de programul şi ţelul Partidului Muncitoresc Român (înființat în 1948). PMR
este singurul partid admis [...].Orice opoziție și rezistență sunt reprimate și zdrobite fără cruțare.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți legea fundamentală a României, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Banca Națională. 2 puncte
3. Menționați câte o formațiune politică precizată în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că principiile economiei
de piață sunt încălcate. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două practici politice utilizate de regimul politic din România în perioada
stalinismului, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 11
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Lovitura de stat [...], de la 2/14 mai 1864, a netezit drumul de punere rapidă în aplicare a
reformelor [...] economice și sociale. Pivotul a fost așa-numita Lege rurală, decretată la 14/26
august 1864, prin care se instituia o mare reîmpărțire a pământului. Ea recunoștea drepturile
depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor
legale anterioare, care le alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune,
adică de capacitatea de producție a fiecărui țăran. Acei țărani care încă nu dețineau suprafața de
pământ la care aveau dreptul urmau să primească un supliment, dar [...] cei de la sate ale căror
ocupații nu erau legate de agricultură și care nu făcuseră clacă primeau doar de o casă și o
grădină. Legea limita, de asemenea, suprafața de pământ disponibilă țăranilor la două treimi din
moșia proprietarului. Pădurile, element esențial al bunăstării economice a multor gospodării, nu
intrau în aceste calcule. Legea rurală mai desființa [...] dări și obligații în muncă pe care țăranii le
aveau de secole față de moșieri. [...] După reformă, moșierii, împreună cu statul încă mai dețineau
aproximativ 70% din suprafața arabilă și pășuni, în timp ce proprietatea țărănească [...] reprezenta
cam 30%. [...]
[Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambiţioase de înzestrare a noului stat cu instituţii
moderne. El a acordat o atenţie deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l
reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. Demnă de semnalat a fost
promulgarea unui nou Cod civil în 1864, care asigura individului libertăţi personale, garanta
egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi apăra proprietatea privată. În scopul formării unei
populaţii informate şi productive, el a propus ca învăţământul să fie accesibil tuturor claselor
sociale [...]. În acest sens, a promulgat legea învățământului general din 1864, care reglementa
instruirea la toate nivelurile, acordând o atenţie particulară învățământului primar prin stabilirea
principiului de gratuitate şi obligativitate a acestuia.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul statului român, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați anul promulgării legii învățământului și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Codul civil. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la situația economică a țăranilor,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se consolidează
prin acțiuni politice desfășurate în primele două decenii după evenimentele descrise în sursa
dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în secolele al XI-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al XI-lea – al XIII-lea și
a unei asemănări între acestea;
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate
pentru constituirea acestuia în prima jumătate a secolului al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în
secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 11
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 11
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948 Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Adunarea Deputaților a adoptat Legea pentru
etatizarea şi reorganizarea Băncii Naționale a României, este cel mai important centru financiar
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Partidul Comunist Român/PCR/Partidul Comunist, Partidul
Muncitoresc Român/PMR Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: pentru că refuză să se înscrie în gospodăriile colective și efect: În primii
ani de colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de mii de ţărani etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice utilizate de regimul politic din
România în perioada stalinismului, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: utilizarea cenzurii, adoptarea Constituției din 1952 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice utilizate în Europa, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemplu: au caracter democratic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: 1864
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia, precizate în sursa dată
Exemplu: reglementa instruirea la toate nivelurile etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Codul civil (3px2=6p)
Exemple: asigura individului libertăţi personale, garanta egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la situația
economică a țăranilor
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 11
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: Situația economică a țăranilor este îmbunătățită datorită prevederilor Legii rurale.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ea recunoștea drepturile depline de proprietate
ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor legale anterioare, care le
alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune, adică de capacitatea de
producție a fiecărui țăran. și Legea rurală mai desființa [...] dări și obligații în muncă pe care țăranii
le aveau de secole față de moșieri. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte)
se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1866 etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în
secolele al XI-lea – al XIII-lea și a unei asemănări între acestea (de exemplu: voievodatele
conduse de Ahtum, de Litovoi, de Seneslau etc., conducătorii acestora au atribuții militare și
administrative etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărui stat medieval din spațiul românesc (de exemplu: Țara
Românească etc.)
2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în prima
jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada din 1330 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la modificările instituționale din
spațiul românesc, în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, modificările
instituționale din spațiul românesc au loc în contextul expansiunii otomane. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu