Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – 15 martie 2021, testul 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Primele luni ale lui 1947, în special martie şi mai, au adus şi primele mari valuri de
arestări [...]. Desfiinţarea partidelor istorice, în toamna aceluiași an, a dat startul pentru noile
valuri, masive; dealtfel, în următoarele două decenii [...] se pot distinge două perioade de apogeu al
terorii represive: una ce cuprinde anii 1947-1952 şi o a doua, paradoxală în aparenţă, pentru anii 1957-
1959 – pentru că ea survine după moartea lui Stalin, în paralel cu o relaxare care se face simţită în
toate democraţiile populare. [...] Acest val de duritate are propriile sale explicaţii: pe de o parte, grija
lui Gheorghiu-Dej ca revolta maghiară din 1956 să nu contagieze şi societatea românească, pe de
altă parte, grija aceluiași de a oferi Moscovei imaginea unui regim pe deplin stăpân pe situaţie,
preocupare evidentă pentru Dej atât în pregătirea cât şi în continuarea retragerii de către sovietici, în
1958, a Armatei Roşii staţionate în România. Privit retrospectiv [...] pare foarte clar că toate aceste
arestări premeditate – motivate sau nu în temeiul legii – nu aveau atât rostul pedepsirii unui
comportament politic oarecare – cu care Partidul Comunist nu putea fi de acord –, cât pe acela de a
extermina, la propriu, adversarii (în sens larg) şi, mai ales, elita politică a României vechiului regim şi,
odată cu aceasta, sistemul şi mecanismele tradiţionale ale vieţii politice româneşti.”
(A. Cioroianu, Pe umerii lui Marx)
B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietică [...]
și, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l medieze,
voturile independente ale României se înmulţesc. Drept urmare, regimul capătă respectabilitate în
ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varşovia. [...]. Delegații
economice românești sunt primite în Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În
1962 se semnează un acord cu un consorţiu anglo-francez pentru construirea Combinatului
siderurgic de la Galaţi. [...] Refuzând să secondeze Moscova în dorinţele sale de hegemonie
asupra mişcării comuniste şi muncitorești internaționale, România îşi ia ca aliaţi China şi
încurajările Occidentului. Şi, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaraţie din aprilie
1964 a Partidului Muncitoresc Român, cunoscută ca «Declaraţia de independenţă», se afirmă
dreptul la libera manifestare a fiecărui partid comunist. [...] Detaşarea lui Gheorghiu-Dej de
Moscova trebuie explicată prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, în ţările
«socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 şi care putea aduce schimbări
nedorite şi în echipa conducătoare de la București.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți liderul politic sovietic precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Gheorghiu-Dej. 2 puncte
3. Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele istorice au
fost desființate. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acţiuni desfășurate în România, în perioada 1951-1970, în afara celor la
care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul
Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul efortului general [...] de a învinge Puterile
Centrale. Dar după câteva zile de succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din
Galiția se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și
demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul său o ofensivă
puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor română și rusă și să oblige
România să iasă din război. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești,
când armata română a oprit înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei
acestora.
Dar s-a ivit un nou pericol. [...] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a
semnat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale. Drept urmare, Rusia a ieșit din război, lipsind
România de sprijinul rus și izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum
condus de [...] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care România
devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale. Dar evenimente hotărâtoare pe
câmpurile de luptă au schimbat repede soarta României. Pe frontul de vest, aliații au zădărnicit
ofensiva germană finală din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în
nordul Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte un
armistițiu [...]. ”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța politico-militară precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi prim-ministrul guvernului român și acțiunea desfășurată de acesta, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Pacea de la Brest-Litovsk. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele desfășurate pe
front în anul 1917, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în anul
1916 în relațiile internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în
Evul Mediu, având în vedere:
- precizarea unui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul românesc
intracarpatic în secolele al IX-lea – al XI-lea și menționarea a două caracteristici ale acestora;
- menționarea a două informații din Diploma Cavalerilor Ioaniți referitoare la autonomiile locale din
spațiul sud-carpatic;
- prezentarea unei acțiuni desfășurate în deceniul patru al secolului al XIV-lea, în procesul de
constituire a statului medieval românesc din Sudul Carpaților;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile politice desfășurate în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea, în spațiul românesc dintre Carpați și Dunăre şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 3
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Stalin Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Acest val de duritate are propriile sale explicaţii: pe de
o parte, grija lui Gheorghiu-Dej ca revolta maghiară din 1956 să nu contagieze şi societatea
românească, Gheorghiu-Dej este preocupat de pregătirea şi continuarea retragerii Armatei
Roșii din România etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat
din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: România, Moscova Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea
Sovietică [...] și, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se
oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulţesc. și efect: Drept urmare,
regimul capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea
Pactului de la Varşovia. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în România, în perioada
1951-1970, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1952, adoptarea Constituției din 1965 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice utilizate în România, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemplu: au caracter democratic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Puterile Centrale Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Alexandru Marghiloman
3 puncte pentru menționarea acțiunii desfășurate de acesta, la care se referă sursa dată
Exemplu: a semnat Tratatul de la București Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Pacea de la Brest-Litovsk (3px2=6p)
Exemple: La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la
Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, Rusia a ieșit din război etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 3
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
evenimentele desfășurate pe front în anul 1917
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Generalul Averescu coordonează acțiunile militare desfășurate pe front în anul
1917. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Războiul s-a reluat cu înverșunare pe
frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști şi
Dar după câteva zile de succese și Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se
agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau etc. Punctajul total (10 puncte) sau
cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: aderarea la Antanta etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel
etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul
românesc intracarpatic în secolele al IX-lea – al XI-lea (de exemplu: Gesta Hungarorum etc.)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale acestora (de exemplu: sunt
constituite pe teritoriul uniunilor de obști/obștilor, conducătorul lor are atribuții militar-administrative
etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două informații din Diploma Cavalerilor Ioaniți
referitoare la autonomiile locale din spațiul sud-carpatic (de exemplu: menționează spațiul în care
sunt localizate, precizează obligațiile economice și militare ale acestora etc. ) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate în deceniul patru al secolului al XIV-lea,
în procesul de constituire a statului medieval românesc din Sudul Carpaților (de exemplu: lupta
de la Posada (1330) etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiune
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile politice desfășurate în a
doua jumătate a secolului al XIV-lea, în spațiul românesc dintre Carpați și Dunăre (de
exemplu: Acțiunile politice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în spațiul
românesc dintre Carpați și Dunăre, au ca scop consolidarea statului medieval. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu