Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – 15 martie 2021, testul 2

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 2
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la
Dunăre, din 1441, cu paşa Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18
martie 1442) şi repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiași an, distrusese la
Poarta de Fier un detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe Ialomiţa, în Țara Românească, grosul
armatei duşmane, luându-i o pradă ușoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese marea
expediție din 1443 care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În cursul
ei, avusese mai multe biruinţe împotriva Imperiului Otoman, luând mii de prizonieri şi o sumă de
steaguri. O menţiune deosebită merită, în această expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi
cele de la trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire,
a doua mare expediţie, din toamna anului 1444, care trebuia să ducă la izgonirea turcilor din Europa
şi la ocuparea Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în vecinătatea oraşului Varna. [...] Nici în
1445, cu prilejul expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un rezultat general apreciabil.”
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. „Țările Române caută să profite de slăbirea Porții și să se emancipeze de sub
suzeranitatea acesteia. În Moldova, cărturarul Dimitrie Cantemir, care ajunge domn (1710-1711),
încheie o alianță cu Rusia lui Petru cel Mare. Armatele ruso-moldovene sunt înfrânte însă la
Stănilești, pe Prut (11/22 iulie 1711), iar Dimitrie Cantemir va fi silit să-și petreacă restul zilelor în
Rusia [...]. În condițiile ofensivei habsburgice și rusești, turcii nu mai au încredere în principii aleși din
rândul boierilor locali. Ca urmare, trec la un alt sistem, de compromis între autonomie și administrație
directă, acela al numirii unor domni din rândul grecilor din Fanar (cartier al vechiului Constantinopol)
[...] sau din familii românești fanariotizate [...]. Domnii devin dregători ai Porții și la numire sunt
învestiți ca atare. Se instaurează astfel, în 1711 în Moldova (începând cu Nicolae Mavrocordat) și în
1716 în Țara Românească (începând cu același Nicolae Mavrocordat ), regimul fanariot.
Regimul [...] va însemna o sensibilă reducere a autonomiei celor două Țări Române și o
creștere masivă a obligațiilor lor față de Imperiul Otoman. Sub fanarioți, Principatele pierd orice
inițiativă în politica externă. Domnii nu sunt altceva decât funcționari ai Porții, numiți și revocați după
bunul ei plac.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la luptele din 1442. 2 puncte
3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că armatele creștine au
ajuns în zona Balcanilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul
românesc. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al
IX-lea – al XI-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 2
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În prima jumătate a anilor ’70 a fost dezvoltată strategia politicii externe elaborată anterior,
dar i-au fost aduse anumite modificări, în sensul că s-au făcut eforturi pentru îmbunătăţirea
relaţiilor [...] cu URSS [...]. În această perioadă, principalele ţeluri ale politicii externe româneşti au
fost obţinerea de credite şi tehnologie din Occident [...] şi căutarea unor pieţe de desfacere pentru
mărfurile româneşti. În plus, se urmăreau întărirea poziţiei lui Ceauşescu în ţară şi peste hotare şi
prezentarea lui ca un partener serios al celor mai importanţi politicieni din lume.
Prima ofensivă diplomatică a fost îndreptată spre Răsărit. Pentru a ameliora relaţiile cu
Moscova, atât Ceauşescu, cât şi cei alături de care exercita puterea la Bucureşti au început să se
întâlnească mai des cu delegaţii Uniunii Sovietice. [...] Vizita lui Ceauşescu în China din 1971 a
dus la o nouă perioadă de răcire a relaţiilor româno-sovietice. La întoarcerea din R.P.Chineză,
Ceauşescu a făcut o escală în URSS, dar nu s-a bucurat de o primire călduroasă. [...]
La fel de importante în această perioadă erau relaţiile cu ţările occidentale. A fost astfel
continuată politica de deschidere, în special faţă de Statele Unite ale Americii şi RFG [Republica
Federală Germania]. După vizita lui Nixon la Bucureşti din 1969 şi a lui Ceauşescu la Washington
[...], relaţiile cu Statele Unite au căpătat o nouă dinamică, permiţând României, între altele, accesul
în organizaţiile comerciale internaţionale. Au fost de asemenea intensificate schimburile
economice reciproce, s-au dezvoltat relaţiile comerciale, schimburile tehnologice şi culturale. [...] În
relaţiile cu RFG s-a ajuns la o înţelegere în problema emigrării persoanelor de naţionalitate
germană domiciliate pe teritoriul României.”
(A. Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul politic al României, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un spațiu istoric din Europa Occidentală și o caracteristică a relațiilor dintre România
și acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Statele Unite ale Americii. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile României cu URSS,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice utilizate în
România, în anul 1948, au caracter totalitar. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, având în vedere:
- menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate
în 1857;
- menţionarea a două fapte istorice care au loc în spațiul românesc între anii 1859-1863 și
precizarea unei caracteristici a unuia dintre acestea;
- prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă a statului român, în
anul 1864;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de statul român în deceniul
nouă al secolului al XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 2
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18 martie
1442) şi repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui, a învins la Poarta de Fier un detaşament
turcesc etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Imperiul Otoman,
Constantinopol Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: În condițiile ofensivei habsburgice și rusești, turcii nu mai au încredere în
principii aleși din rândul boierilor locali și efect: Ca urmare, trec la un alt sistem, de
compromis între autonomie și administrație directă, acela al numirii unor domni din rândul
grecilor din Fanar (cartier al vechiului Constantinopol) [...] sau din familii românești
fanariotizate [...] etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al
XVI-lea, referitoare la spaţiul românesc (1px2=2p)
Exemple: Tratatul de la Hârlău (1499), Tratatul de la Alba Iulia (1595) etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între autonomiile locale atestate în spațiul
românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea
Exemplu: au conducători cu atribuții militare etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Ceaușescu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: RFG / Republica Federală Germania
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a relațiilor dintre România și acesta, la care
se referă sursa dată
Exemplu: În relaţiile cu RFG s-a ajuns la o înţelegere în problema emigrării persoanelor de
naţionalitate germană domiciliate pe teritoriul României etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Statele Unite ale Americii (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 2
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: A fost astfel continuată politica de deschidere, în special faţă de Statele Unite ale
Americii, După vizita lui Nixon la Bucureşti din 1969 şi a lui Ceauşescu la Washington [...],
relaţiile cu Statele Unite au căpătat o nouă dinamică, permiţând României, între altele, accesul în
organizaţiile comerciale internaţionale etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile
României cu URSS
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: România inițiază acțiuni diplomatice încercând să îmbunătățească relațiile cu URSS.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Pentru a ameliora relaţiile cu Moscova, atât
Ceauşescu, cât şi cei alături de care exercita puterea la Bucureşti au început să se întâlnească mai
des cu delegaţii Uniunii Sovietice și La întoarcerea din R.P.Chineză, Ceauşescu a făcut o escală în
URSS, dar nu s-a bucurat de o primire călduroasă etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel
parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: desfășurarea naționalizării etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt
și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar,
astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale proiectelor politice referitoare la
statul român, elaborate în 1857 (de exemplu: unirea Principatelor române într-un stat numit
România, prinț străin cu tron ereditar, dintr-o dinastie domnitoare în Europa etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice care au loc în spațiul românesc
între anii 1859-1863 (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza (1859), formarea instituțiilor
politice unice etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a unuia dintre acestea (de exemplu: s-a realizat
în cadrul Adunărilor elective de la Iași și București, Guvernul și Adunarea legislativă s-au
întrunit în 1862, la București etc.)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între măsurile adoptate în politica internă a
statului român, în anul 1864 (de exemplu: modernizează statul român etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la asemănare și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănare
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de statul
român în deceniul nouă al secolului al XIX-lea (de exemplu: În deceniul nouă al secolului al
XIX-lea, statul român se implică în relațiile internaționale prin acțiuni diplomatice. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu