Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – 15 martie 2021, testul 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 1
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Tratatul de la Paris, [...] semnat la 30 martie 1856, a influențat în mod decisiv
dezvoltarea politică a Moldovei și a Țării Românești. Cu toate că au rămas sub suzeranitatea
otomană, țările beneficiau, de data aceasta, de protecția colectivă a Puterilor [...]. Toți semnatarii,
inclusiv Imperiul Otoman, au recunoscut independența administrativă a Principatelor, dreptul
fiecăruia de a deține o armată națională, de a emite legi și de a se angaja în mod liber în comerțul
cu alte state. Marile Puteri [...] au creat o comisie specială de investigații și au dat instrucțiuni ca
aceasta să se ducă la București, să strângă informații și să formuleze recomandări cu privire la
forma viitoare de guvernământ a Principatelor. Îndepărtându-se în mod izbitor de la modul lor
obișnuit de a trata Principatele, Puterile au prevăzut alegerea unei adunări consultative speciale, o
așa numită adunare ad-hoc, în fiecare Principat, menită să facă cunoscută opinia românilor cu
privire la toate problemele importante. Toate informațiile adunate în felul acesta urmau să fie
prezentate unei conferințe a Marilor Puteri, la Paris [...].
Tratatul de la Paris [...] a marcat un progres semnificativ în ambele direcții pentru că a
redefinit relația dintre Puteri și Imperiul Otoman prin abordarea problemelor românești ca distincte
de alte aspecte ale Chestiunii Orientale, ceea ce a subminat pretențiile că Principatele ar fi părți
integrante ale Imperiului Otoman.” (K. Hitchins, Românii 1774-1866)
B. „Din primăvara anului 1857, în Moldova, Costin Catargiu, ministrul de Interne al
caimacamului, a trecut la acţiuni dure împotriva mişcării unioniste [...]. Manifestațiile erau interzise,
se efectuau nu numai destituiri de funcționari, dar şi arestări în rândul militanților unioniști, exista o
adevărată atmosferă de teroare [...], iar, în paralel cu blocarea activității unioniștilor, se desfășura o
campanie de strângere silită a semnăturilor pe petiţii separatiste. Pentru a pune capăt acestei stări
de lucruri a fost trimisă la Bucureşti o delegație [...] care s-a bucurat de o întâmpinare entuziastă
din partea locuitorilor Țării Românești. Sosiţi la Bucureşti, ei au determinat Comisia de informare a
puterilor garante, ai cărei membrii îşi începuseră activitatea în Principate, să delege o parte din
membrii ei să viziteze Moldova.
Prezenţa comisarilor a dezvăluit forţa mişcării unioniste în Moldova, mii de oameni ieşindu-le în
întâmpinare. [...] Cu steaguri tricolore, manifestând entuziasm, [...] moldovenii şi-au dezvăluit
măsura în care erau susținătorii programului unionist. Sub această impresie şi asaltaţi de
reclamații, comisarii au cerut caimacamului Vogoridi să pună capăt acţiunilor împotriva cărora
protestele fuseseră unanime. ” (Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți puterea suzerană a Principatelor Române, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la comisarii puterilor garante. 2 puncte
3. Menționați două spații istorice sud-carpatice la precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că manifestațiile
unioniștilor sunt interzise. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acțiuni desfășurate de români în deceniile cinci - șase ale secolului al XIX-lea
pentru constituirea statului român modern, în afara celor la care se referă sursa sursele A și B.
6 puncte
7. Menționați o caracteristică a Constituției din 1866. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 1
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În 1387, Petru [Mușat] prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello [...] recunoscându-l ca
suzeran al său şi făgăduindu-i ajutor împotriva duşmanilor. Bineînţeles, la rândul lui, şi regele
Poloniei trebuia să-l ajute pe domnul Moldovei împotriva duşmanilor. [...] Recunoașterea
suzeranităţii polone a fost o măsură de precauţie din partea lui Petru [Muşat]. Ea împiedica un atac
dinspre miazănoapte şi-i asigura în acelaşi timp un ajutor în caz de conflict cu ungurii. [...]
Împrejurările determină ca acest ajutor să se producă în curând, dar nu sub formă militară și nici
așa cum s-ar fi putut bănui, de la poloni spre moldoveni, ci [...] invers. În 1388 [...] regele Poloniei
se adresează lui Petru [Muşat], rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint [...]. Petru
[Muşat] [...] îi numără numai 3000. Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită
în termen de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele de Pocuția – pe
care domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe în caz de neachitare. [...]
Petru [Muşat] a mijlocit şi apropierea domnului contemporan din Ţara Românească, Mircea
cel Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care determinaseră pe domnul Moldovei să intre în
legături strânse cu Vladislav Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau – în cazul în care s-ar
produce – ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul şi lui Mircea [cel Bătrân]. Şi acesta putea fi
atacat dinspre miazănoapte de unguri [...]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai mare cu cât se
putea adăuga şi un atac [...] al turcilor care ating în vremea aceasta linia Dunării. De aceea, Mircea
[cel Bătrân] caută aliaţi şi îi găseşte [...] în poloni. La 10 decembrie 1389, câteva luni numai după
ce creştinii din Balcani fuseseră învinși de turci la Câmpia Mierlei, trimişii lui Mircea [cel Bătrân] [...]
încheiau la Radom, la miazăzi de Varşovia, un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. [...] La 17
martie 1390 [...] se face o specificare mai amănunţită a condiţiilor alianţei. Se prevedea, de data
aceasta, că regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea
[cel Bătrân] şi divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în prealabil de sfatul polon. De
asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea [cel Bătrân], ea va
trebui să fie acceptată şi confirmată şi de Vladislav [Iagello]. Orice membru nou ar intra în această
alianţă va fi nevoit să respecte prevederile contractului.” (C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele istorice prezentate în sursa dată.
2 puncte
3. Menţionaţi domnul Moldovei și acțiunea desfășurată de acesta în 1387, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din 1388. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Tratatul de la Radom, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o altă instituție centrală, în
afara celor la care se referă sursa dată, este organizată în spațiul românesc, în secolele al XII-lea
– al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii şi practici politice în secolul al
XX-lea, având în vedere:
- precizarea unei Constituții adoptate în România în primele patru decenii ale secolului al XX-lea
și prezentarea unei caracteristici a acesteia;
- menţionarea a două ideologii totalitare existente în Europa Occidentală în deceniul patru al
secolului al XX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din România în perioada
1949-1952 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Prezenţa comisarilor a dezvăluit forţa mişcării
unioniste în Moldova, au cerut caimacamului Vogoridi să oprească acțiunile împotriva
unioniștilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, București Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: pentru că a redefinit relația dintre Puteri și Imperiul Otoman prin
abordarea problemelor românești ca distincte de alte aspecte ale Chestiunii Orientale și
efect: Tratatul de la Paris [...] a marcat un progres semnificativ în ambele direcții etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate de români în deceniile cinci
- șase ale secolului al XIX-lea pentru constituirea statului român modern, în afara celor la care se
referă sursa sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: elaborarea programelor revoluționare din 1848, dubla alegere a lui Al. I. Cuza (1859)
etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a Constituției din 1866
Exemplu: existența votului cenzitar etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mircea cel Bătrân Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Petru Muşat
3 puncte pentru menționarea acțiunii desfășurate de acesta în 1387, la care se referă sursa
dată
Exemplu: prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello etc. Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
acțiunile din 1388 (3px2=6p)
Exemple: În 1388 [...] regele Poloniei se adresează lui Petru [Muşat], rugându-l să-l împrumute
cu 4000 de ruble de argint [...], Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită în
termen de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele de Pocuția – pe care
domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe în caz de neachitare etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Tratatul
de la Radom
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Tratatul de la Radom reflectă relațiile dintre Țara Românească și Polonia în raport
cu Ungaria. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Se prevedea, de data aceasta, că
regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea [cel Bătrân]
şi divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în prealabil de sfatul polon și dacă s-ar face
pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea [cel Bătrân], ea va trebui să fie acceptată şi
confirmată şi de Vladislav [Iagello]. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte)
se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: organizarea Mitropoliei Țării Românești (1359) etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei Constituții adoptate în România în primele patru decenii ale
secolului al XX-lea (de exemplu: Constituția din 1938 etc.)
2 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a Constituției precizate (de exemplu: regele
are prerogative sporite etc.)
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la caracteristică și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la caracteristică
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două ideologii totalitare existente în Europa
Occidentală în deceniul patru al secolului al XX-lea (de exemplu: fascismul, național-
socialismul/nazismul) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăreia (de exemplu: corporatismul,
susține formarea Germaniei Mari etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice din România în
perioada 1949-1952 (de exemplu: În perioada 1949-1952, practicile politice din România au
caracter totalitar. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu