Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2021 – sesiunea iunie–iulie, 29 iunie 2021, varianta 2

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Varianta 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În deceniile patru și cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăți și organizații
revoluționare din Moldova, Țara Românească și Transilvania au încercat să ofere soluții concrete
rezolvării problemelor fundamentale ale națiunii române […]. Treptat, s-a generalizat convingerea
că singura cale de rezolvare a acestora […] era tactica insurecțională, revoluționară. Prin circulația
intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința
publică. Ca urmare, în primăvara anului 1848, […] elita românească era pregătită ideologic să
declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. […] Deși Revoluția de la 1848-1849
a fost o manifestare a întregii națiuni române, datorită condițiilor specifice din fiecare provincie ea
nu a izbucnit simultan și nici nu a cunoscut […] desfășurări identice.
Regimul personal al domnului Mihail Sturdza și vecinătatea Rusiei nu au favorizat
declanșarea unei insurecții generale în Moldova. Revoluția a debutat la Iași în data de 27 martie
1848, printr-o adunare destul de modestă. […] Documentul a fost intitulat Petiția proclamațiune a
boierilor și notabililor Moldovei, un rol important în definitivarea lui având poetul Vasile Alecsandri.“
(I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)
B. „Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârșitul lunii martie, în Țara
Românească s-a desfășurat o revoluție în înțelesul propriu al cuvântului, care avea să dureze un
răstimp de trei luni, pe plan intern ea dovedindu-se victorioasă, numai intervenția armată străină
ducând în cele din urmă la sfârșitul ei. […] La 9 iunie 1848 revoluția se declanșează la Islaz […],
formându-se primul guvern revoluționar […]. Se lansează aici principalul document […] al revoluției,
Proclamația de la Islaz […].
Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical
schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» […], responsabilitatea
miniștrilor, modernizarea administrației […]. În domeniul drepturilor și libertăților cetățenești se
prevedeau: desființarea rangurilor și privilegiilor; egalitatea de drepturi politice; egalitatea la plata
impozitelor; desființarea cenzurii; dreptul la cuvânt și la întruniri […]. O deosebită importanță avea
[…] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire. Era […] o
prevedere care viza unele dintre problemele majore ale revoluției, problema agrară, de a cărei
rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluție și, într-un fel, soarta revoluției.“
(N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la problema agrară. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că programul revoluționar
conține prevederi referitoare la reorganizarea domniei. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile
opt-nouă ale secolului al XIX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Pentru a marca venirea la putere a primului guvern comunist, la 6 martie 1948 a fost
publicată Constituția Republicii Populare Române, aprobată în unanimitate de Adunarea Națională
la 13 aprilie 1948. Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului»,
prin Marea Adunare și prin consiliile populare. Marea Adunare Națională era «organul suprem al
autorității de stat», emitea legi, declara război și încheia pace. Prezidiul și Consiliul de Miniștri erau
responsabile numai în fața Marii Adunări Naționale. [...]
Prima decizie majoră a Marii Adunări Naționale a fost naționalizarea industriei, transportului,
asigurărilor și sistemului bancar la 11 iunie 1948. Având drept scop lipsirea opoziției politice de sprijin
economic, dar mai ales concentrarea resurselor economice în mâinile Partidului Comunist Român,
naționalizarea fusese pregătită din vreme. Încă de la preluarea controlului asupra Ministerului
Industriilor, din decembrie 1945, prin intermediul comisiilor de refacere economică și al
recensământului concentrării întreprinderilor, Partidul Comunist Român a ținut să aibă o imagine
completă asupra economiei românești. Mai mult, încă de la 28 decembrie 1946, [...] Banca Națională
a României a fost naționalizată, instaurându-se proprietatea și controlul direct al statului asupra
tuturor instituțiilor naționale de credit. [...]
În august 1948 a venit și rândul învățământului. Toate școlile administrate de culte, precum
și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise [...]. Reforma radicală a instituțiilor de
învățământ a însemnat și epurarea drastică a corpului profesoral, mai ales a celui universitar.
Începând cu anul 1948, sute de intelectuali, mai cu seamă, specialiști ai științelor umaniste, au fost
înlăturați din învățământ, pentru ca apoi să li se însceneze o serie de procese.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi legea fundamentală a României și o prevedere a acesteia, precizate în sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la învățământ. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul
economic, în perioada 1945-1948, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în
România între anii 1990-2000 are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și la
începuturile modernității, având în vedere:
- menționarea a două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua
jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea;
- menționarea a două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale
din a doua jumătate a secolului al XV-lea;
- precizarea unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea
unui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul
relațiilor internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc
est-carpatic în secolul al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Varianta 2
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O deosebită importanță avea […] emanciparea
țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire; de rezolvarea acestei probleme
depindea atragerea țărănimii în revoluție etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Prin circulația intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale
ale națiunii au intrat în conștiința publică. și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1848 […] elita
românească era pregătită ideologic să declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și
națională. SAU cauză: datorită condițiilor specifice din fiecare provincie și efect: ea nu a izbucnit
simultan etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile
internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p)
Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni politice la care participă
românii în anul 1918 Exemple: decid unirea fiecărei provincii cu România, respectă principiul
internațional al autodeterminării popoarelor etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: secolul al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române
3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea
prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare
Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat
din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
învățământ (3px2=6p)
Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine
au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile
adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Măsurile adoptate în perioada 1945-1948 reflectă implicarea Partidului Comunist Român în
domeniul economic. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Având drept scop lipsirea opoziției
politice de sprijin economic, dar mai ales concentrarea resurselor economice în mâinile Partidului
Comunist Român, naționalizarea fusese pregătită din vreme și Încă de la preluarea controlului asupra
Ministerului Industriilor, din decembrie 1945, [...] Partidul Comunist Român a ținut să aibă o imagine
completă asupra economiei românești SAU Două dintre măsurile adoptate în domeniul economic, în
perioada 1945-1948, vizează sectorul financiar. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prima
decizie majoră a Marii Adunări Naționale a fost naționalizarea industriei, transportului, asigurărilor și
sistemului bancar la 11 iunie 1948 și încă de la 28 decembrie 1946, [...] Banca Națională a României
a fost naționalizată, instaurându-se proprietatea și controlul direct al statului asupra tuturor instituțiilor
naționale de credit. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1991, desfășurarea alegerilor din 1992 etc. ) prin precizarea
a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea
(de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat
de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români
în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea
autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la
Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic (de
exemplu: domnia, sfatul domnesc etc.)
2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea
– al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Mânăstirea Dealu din
1598, asediul Vienei în 1683 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din
spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea (de exemplu: Dimitrie Cantemir, ca
reprezentant al domniei din spațiul românesc est-carpatic, participă la relațiile internaționale din
secolul al XVIII-lea.; Imperiul Otoman intervine în organizarea domniei, instituție politică centrală
din spațiul românesc est-carpatic, în secolul al XVIII-lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu