Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2021 – sesiunea august–septembrie, 17 august 2021, varianta 4

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Varianta 4
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În primele decenii ale existenței sale ca stat, Moldova s-a confruntat cu repetatele
încercări ale Ungariei de a-și restabili suzeranitatea asupra regiunilor de la Est de Carpați. Domnii
Moldovei au încercat să scape de această amenințare, sprijinindu-se pe Polonia.
Lui Bogdan, creatorul statului independent moldovenesc, i-a urmat în scaun Lațcu [...]. El a
trebuit să facă față încercuirii polono-maghiare realizate prin alegerea regelui Ungariei, Ludovic I, ca
rege al Poloniei în 1370. Pentru a slăbi presiunea regatului Ungariei, Lațcu a trecut la catolicism,
intrând în legătură directă cu papalitatea. Izvorâtă dintr-o preocupare pur politică, adoptarea
catolicismului nu a supraviețuit domniei lui Lațcu [...].
Urmașul lui Lațcu, Petru Mușat [...], s-a folosit de destrămarea, după moartea lui Ludovic I
(1382), a uniunii polono-maghiare, pentru a se elibera de presiunea Ungariei și pentru a reglementa
relațiile cu Polonia. Legăturile stabilite cu Polonia în 1387, prin tratatul de la Liov, au oferit Moldovei
un sprijin extern împotriva primejdiei ungare. O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru
organizarea economică, administrativă și religioasă a țării. El a bătut primii bani moldovenești de
argint; veniturile țării au crescut considerabil prin comerțul intern și de tranzit.”
(A. Oțetea, Istoria poporului român)
B. „Din 1470, Ștefan cel Mare începe rezistența față de Poartă [Imperiul Otoman]. Ca şi
domnul Țării Românești, Mircea cel Bătrân sau voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, Ștefan
[cel Mare] urmărește cooperarea într-un efort comun şi de durată cu Ţara Românească, Transilvania
şi Ungaria. [...] Față de opțiunea lui Ștefan cel Mare, oficialitățile otomane hotărăsc războiul împotriva
Moldovei. Mai întâi printr-un atac al tătarilor, care sunt însă complet învinși la Lipinți, în apropierea
Nistrului [...]. A urmat intervenția directă a forțelor otomane [...]. Bătălia s-a dat la 10 ianuarie 1475,
în fața orașului Vaslui, [...] pe un teren mărginit de păduri întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea
forțelor de invazie. Înfrângerea otomanilor a fost totală; urmărirea lor a ținut aproape patru zile. [...]
Biruința de prestigiu [...] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porţii ce dispunea de foarte mari
rezerve de oameni şi armament. Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475,
suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le [...] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni
«cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova [...].”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la domeniul economic. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că adoptarea
catolicismului este temporară. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale din secolele
al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului
românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„România a dus [...] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva Imperiului
Otoman. Relațiile cu Serbia erau deosebit de strânse, datorită uriașului spirit de independență din
ambele țări. [...] Carol I și prințul Serbiei [...] au fost de acord, în 1867, să colaboreze, și un tratat de
alianță, ce prevedea o acțiune militară comună în vederea înlăturării suzeranității Imperiului Otoman,
a fost semnat [...] în 1868. [...]
Guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu s-a orientat din ce în ce mai mult spre Austria
[...]. Discuțiile [...] privitoare la un acord comercial cuprinzător, care se tergiversau încă din perioada
imediat următoare venirii lui Carol I la tronul statului român, se accelerau acum întrucât ambele părți
îi recunoșteau avantajele. [...] Tratatul a fost semnat în 1875 și [...] prevedea dezvoltarea comerțului
între cele două țări [...], dar avantajele economice reveneau clar Austro-Ungariei, dat fiind că
acesteia i se acordaseră cele mai scăzute tarife posibile la aproape toate mărfurile [...]. În schimb,
României i se permitea să exporte în Austro-Ungaria, fără taxe vamale, grâne și alte produse [...].
România a urmărit și stabilirea unor relații [...] cu Rusia. În 1874 ea a stabilit o agenție
diplomatică la Sankt Petersburg, iar în 1875 au început negocierile pentru un tratat comercial. [...]
Românii căutau un sprijin în plus pentru independența lor, în timp ce rușii doreau să contrabalanseze
prezența crescândă a Austriei în România. Cu toate că în august era deja pregătit un proiect,
negociatorii ruși ezitau să-l semneze [...], ca să nu-i ofenseze pe turci [...]. Criza [...] din 1875, și
conștiința că Serbia și Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia
ar fi atunci nevoită să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte
condițiile românești. Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876.
[...] Astfel, o a doua Mare Putere a recunoscut, în decurs de un an, dreptul României de a încheia
acorduri internaționale fără consimțământul guvernului otoman, iar conducătorii politici români erau
convinși că reușiseră să capteze bunăvoința Rusiei.” (K. Hitchins, România 1866-1947)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul statului român și o acțiune desfășurată între România și Serbia, la care
se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Tratatul României cu Austro-Ungaria.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile dintre România și Rusia,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în
spațiul românesc între anii 1801-1850 a favorizat constituirea statului român modern. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Românei în secolul al XX-lea,
având în vedere:
- menționarea a două acțiuni desfășurate de români în contextul unui conflict politico-militar
internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a câte unei consecințe a fiecăreia
dintre aceste acțiuni;
- prezentarea unui aspect referitor la Constituția din 1923;
- precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980
și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Varianta 4
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Iancu de Hunedoara Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru
organizarea economică, administrativă și religioasă a țării; a bătut primii bani moldovenești de
argint etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Ungaria Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea forțelor de invazie și efect: Bătălia s-a
dat la 10 ianuarie 1475, în fața orașului Vaslui, [...] pe un teren mărginit de păduri SAU cauză: Biruinţa
de prestigiu [...] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porții ce dispunea de foarte mari rezerve de
oameni şi armament. și efect: Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475,
suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le [...] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni
«cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni la care participă românii în cadrul
relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele
A și B (1px2=2p)
Exemple: lupta de la Posada (1330), cruciada de la Varna (1444), Tratatul de la Hârlău de la sfârșitul
secolului al XV-lea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice desfășurate de
reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea
Exemple: au caracter antiotoman, vizează alianțe cu state creștine etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol I
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate între România și Serbia, la care se
referă sursa dată
Exemple: România a dus [...] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva
Imperiului Otoman; în 1868, România a semnat un tratat de alianță cu Serbia etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la Tratatul
României cu Austro-Ungaria (3px2=6p)
Exemple: Tratatul a fost semnat în 1875; prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări;
România exportă grâne în Austro-Ungaria etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile dintre
România și Rusia
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Între România și Rusia se stabilesc relații de colaborare în domeniul economic.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: în 1875 au început negocierile pentru un tratat
comercial și Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876. SAU
Relațiile dintre România și Rusia erau determinate de interesele acestei mari puteri în zona Europei
de Sud-Est. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: rușii doreau să contrabalanseze
prezența crescândă a Austriei în România și Criza [...] din 1875, și conștiința că Serbia și
Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia ar fi atunci nevoită
să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte condițiile românești
etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât
punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: elaborarea Constituției Cărvunarilor din 1822, elaborarea proiectului politic Prințipiile
noastre pentru reformarea patriei din 1848 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni desfășurate de români în contextul unui
conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a oricărei
consecințe a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: aderarea la Antanta în 1916, constituirea
Sfatului Țării în Basarabia, semnarea Păcii de la București din 1918 etc. și România declară
război Austro-Ungariei în 1916, armatele române participă la acțiuni militare în Transilvania etc.;
proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, unirea Basarabiei cu România etc.; pierderi
teritoriale pentru România, subordonarea economiei românești față de interesele Puterilor
Centrale etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la Constituția din 1923 (de exemplu: are
caracter democratic, respectă principiul separării puterilor în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat
- 2 puncte pentru precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate
a secolului al XX-lea (de exemplu: comunist, stalinism etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în
perioada 1952-1980 (de exemplu: Politica internă a României în perioada 1952-1980 urmărește
consolidarea regimului politic totalitar., În perioada național-comunismului, disidența anticomunistă
reacționează față de măsurile adoptate în politica internă a României. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu