Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2021

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953,
figura lui Stalin a căpătat proporții eroice în ochii poporului sovietic, acesta autoprezentându-se drept
moștenitor al lui Lenin, fondatorul unei economii moderne, nimicitor al dușmanilor interni ai patriei,
luptătorul ce a condus națiunea la victorie asupra fascismului și liderul ce și-a îndrumat biruitor țara
prin era nucleară. Totuși, la doar trei ani după moarte, reputația [...] lui Stalin a început să fie distrusă.
Succesorul lui, Hrușciov, [...] a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui
Stalin o întreagă listă de crime. Acuzația principală adusă de Hrușciov a fost că Stalin s-a abătut de la
calea adevăratului marxism-leninism creându-și propriul «cult al personalității». [...] În «raportul
secret», citit în februarie 1956 la al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică,
Hrușciov a urmărit cariera lui Stalin începând cu anii ʼ30 expunând în detaliu greșelile și crimele
comise de acesta împotriva partidului. Stalin se făcuse vinovat de abuz flagrant de putere. Era
personal vinovat de epurări «acele arestări în masă care au făcut un rău imens URSS [...] și cauzei
socialismului»‟. (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964)
B. „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând
pur și simplu decrete. Parlamentul era în totalitate sub controlul său – el încetase să mai fie un forum
pentru dezbatere și devenise un simplu amfiteatru în care deciziile lui puteau fi aplaudate [...]. O
opoziție politică organizată nu exista [...]. Desigur că, teoretic, regele putea să-l demită pe Mussolini,
dar [...] Victor Emmanuel nu era pregătit să-l înfrunte pe primul său ministru. Mai mult, câtă vreme
Mussolini îi inspira regelui o teamă respectuoasă, nu avea motive să-l îngrijoreze forțele armate legate
de rege prin jurământul de credință.
Având astfel poziția asigurată, Mussolini a pornit să-și creeze statul fascist. Acest stat trebuia
să fie o dictatură personală, deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui
putere. [...] El a încurajat un cult al personalității care îi scotea în evidență geniul, puterea și faptul că
era de neînlocuit ca lider al națiunii. [...] Goana după puterea personală a fost mai mare decât dorința
de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. Ca urmare, politica lui i-a dezamăgit pe mulți din Partidul
Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul va controla toate instituțiile
guvernamentale.‟ (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Hrușciov. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un spațiu istoric la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că liderul politic se
consideră fondatorul unei economii moderne. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o constantă în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România postbelică,
în perioada 1946-1947. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Unificarea sub autoritatea lui Basarab a formațiunilor existente între Carpați și Dunăre s-a făcut
prin bună înțelegere, ca și prin forță. [...] În apariția Țării Românești, în afara unificării voievodatelor și
cnezatelor, sunt de avut în vedere doi factori importanți. Mai întâi, negoțul. Noul stat se afla axat pe
segmentul final al unui mare drum comercial care unea Europa Centrală cu Marea Neagră prin gurile
Dunării. Nevoia de securitate a căii continentale de schimb ca și însemnatele venituri obținute de
voievodul Basarab, în calitatea sa de «paznic» al acestei artere comerciale, au jucat un rol important în
apariția statului medieval românesc de la Sud de Carpați. [...] Al doilea factor important pentru geneza
statului medieval dintre Carpați și Dunăre a fost dominația mongolă [...]; ea a blocat expansiunea ungară
dincolo de Carpați [...]. Unificarea formațiunilor politice dintre Carpați și Dunăre a fost favorizată și de
conflictele interne din Regatul Ungariei izbucnite odată cu stingerea dinastiei arpadiene. De îndată ce
noua dinastie de Anjou, prin regele Carol Robert, a pus capăt acestor dezbinări, Ungaria a încercat să
lichideze statul de curând ivit dincolo de Carpați. [...]
Teritoriul de la Est de Carpați s-a aflat [...] sub dominația mongolă, fiind controlat din centre
militare [...]. Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei şi a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni,
în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect
militar, având statutul unei mărci (zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare), condusă de voievodul
Dragoș din Maramureș [...]. Pe lângă marca înființată de regalitatea ungară, în teritoriul de la Est de
Carpați se aflau formațiuni politice [...] așa cum se desprinde din relatările unor surse. [...] Unificarea
formațiunilor politice a fost asumată de un voievod «descălecat» de peste munți: Bogdan din Maramureș.
Intrat în conflict cu regele Ungariei, Ludovic I, el a [...] trecut peste Carpați, înlăturându-i pe succesorii lui
Dragoș [...]. După o încercare neizbutită de a se emancipa de sub controlul ungar (1359), Bogdan câștigă
în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Şi în cazul noului stat românesc
de la Est de Carpați, biruința lui Bogdan a pus capăt, temporar, suzeranităţii ungare asupra acestei noi
țări, dar, fapt mult mai important, ea a consacrat caracterul ireversibil al existenței statului moldovean.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți voievodul din Sudul Carpaților, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din Estul Carpaților, prezentate în sursa
dată. 2 puncte
3. Menţionaţi voievodul care înlătură suzeranitatea ungară din spațiul est-carpatic și acțiunea
militară încheiată cu acest rezultat, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la marcă. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la contextul întemeierii statului medieval
Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XVII-lea – prima
jumătate a secolului al XVIII-lea au loc acțiuni care vizează organizarea instituțională din spațiul
românesc. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea statului român modern în
secolele al XVIII-lea - al XIX-lea, având în vedere:
- menționarea unui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român modern, elaborate în
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea;
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, din prima jumătate a secolului al
XIX-lea și menționarea a trei aspecte cu privire la acest proiect;
- prezentarea unui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern, desfășurat în perioada
1857-1859;
- formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul șapte al
secolului al XIX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie Simulare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Fascist Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i
s-a atribuit lui Stalin o întreagă listă de crime, îl acuza pe Stalin că s-a abătut de la calea adevăratului
marxism-leninism etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică/URSS, Italia Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui putere și
efect: Acest stat trebuia să fie o dictatură personală SAU Cauză: Goana după puterea personală a
fost mai mare decât dorința de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. și efect: Ca urmare, politica lui
i-a dezamăgit pe mulți din Partidul Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul
va controla toate instituțiile guvernamentale. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România,
în secolul al XX-lea (1px2=2p)
Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea
drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în
România postbelică, în perioada 1946-1947
Exemple: vizează preluarea puterii de către comuniști, se urmărește înlăturarea regimului politic democratic
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Basarab Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan
3 puncte pentru menționarea acțiunii militare încheiate cu înlăturarea suzeranității ungare din spațiul
est-carpatic, la care se referă sursa dată
Exemplu: Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la marcă
(3px2=6p)
Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei şi a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni,
în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect
militar, având statutul unei mărci; zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare; este condusă de
voievodul Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la contextul
întemeierii statului medieval Țara Românească
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Țara Românească s-a întemeiat ca stat medieval într-un context extern favorabil
determinat de factori economico-politici. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Nevoia de
securitate a căii continentale de schimb ca și însemnatele venituri obținute de voievodul Basarab, în
calitatea sa de «paznic» al acestei artere comerciale, au jucat un rol important în apariția statului medieval
românesc de la Sud de Carpați. și Unificarea formațiunilor politice dintre Carpați și Dunăre a fost
favorizată și de conflictele interne din Regatul Ungariei izbucnite odată cu stingerea dinastiei arpadiene
[...]. SAU Întemeierea Țării Românești, ca stat medieval, s-a realizat în contextul existenței unor
condiții interne și externe care susțin acest proces istoric. Informațiile care susțin punctul de vedere
sunt: Unificarea sub autoritatea lui Basarab a formațiunilor existente între Carpați și Dunăre s-a făcut prin
bună înțelegere, ca și prin forță. și Al doilea factor important pentru geneza statului medieval dintre Carpați
și Dunăre a fost dominația mongolă [...]; ea a blocat expansiunea ungară dincolo de Carpați [...]. etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât
punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu:
organizarea guberniului Transilvaniei după instaurarea regimului habsburgic, la sfârșitul secolului al
XVII-lea, reorganizarea domniei în Moldova, începând cu 1711 etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.)
şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 3 puncte pentru menţionarea oricărui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român
modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: modificarea statutului
politico-juridic internațional al țărilor române, reorganizarea instituțională etc.)
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, din prima
jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la
Islaz din 1848 etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu:
propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii,
reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea,
prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu
despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern,
desfășurat în perioada 1857-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc
din 1857, dubla alegere a lui Al. I. Cuza din 1859 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul
șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al
XIX-lea se realizează prin măsuri reformatoare adoptate în timpul domniei lui Al. I. Cuza., Acțiunile politice
desfășurate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea au ca scop consolidarea statului român. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu