Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Istorie 2021

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Relațiile politice dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, și Moldova și Țara Românească,
pe de altă parte, își găsesc începuturile în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. Nici nu apucaseră
bine Principatele să se formeze [...] că existența lor a și fost primejduită de puterea militară otomană
în ascensiune la sud de Dunăre. Oștile otomane înfrânseseră nobilimea feudală sârbă în bătălia de
la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) din 1389 și au desăvârșit ocuparea Bulgariei [...] în 1393. [...]
Primele contacte politice între Țara Românească și otomani nu pot fi datate cu precizie. [...] O
plată a unui tribut a fost efectuată în 1417 din cauza unei expediții militare în Țara Românească a
sultanului Mahomed I [...]. Aceste plăți nu par să fi redus Țara Românească la statutul de vasal. Mai
curând, așa cum pretindea Mircea cel Bătrân (1386-1418), ele reprezentau înțelegeri între egali,
întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în
incursiuni de jaf și pentru luarea de robi. Cu toate acestea, Țara Românească avea să fie de aici
înainte supusă unor presiuni otomane neîncetate. [...] În 1462, Mahomed al II-lea [...] îl îndepărtează
pe domnitorul Vlad Țepeș [...] de la tron [...] și îl instalează în locul acestuia pe Radu cel Frumos [...].”
(K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
B. „Supunerea Moldovei față de Imperiul Otoman a urmat același tipic, însă a survenit mai
târziu, în parte cel puțin datorită distanței mai mari care o despărțea de centrele otomane de putere.
Prima mare încleștare între oștile moldovene și otomane a avut loc în 1420, când flota turcă
întreprinde un atac nereușit asupra Cetății Albe (Akkerman), port aflat sub stăpânirea Moldovei.
Ulterior, domnii Moldovei au stabilit în general relații pașnice cu sultanul prin plata unor sume
de bani. Turcii se refereau la acestea ca daruri [...] și se pare că nu au compromis independența
acestui principat. Moldova a început să plătească tribut în 1456 ca răspuns la un ultimatum dat de
Mahomed al II-lea domnitorului Petru Aron [...]. Cu toate acestea conducătorii Moldovei, în special
Ștefan cel Mare (1457-1504), au evitat vasalitatea prin alternarea negocierilor cu rezistența armată.
Totuși, pe vremea urmașilor lui Ștefan cel Mare, situația Moldovei a devenit din ce în ce mai nesigură.
Independența a luat sfârșit în 1538, când sultanul Soliman I [...] l-a îndepărtat de la domnie pe Petru
Rareș [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Cetatea Albă. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statul medieval
românesc a început să plătească tribut din a doua jumătate a secolului al XV-lea. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în
afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului
al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În 1921, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă şi
antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul român a încheiat o convenție de alianță cu Polonia, înlocuită în
1926 cu un tratat de garanție; în 1926, România a semnat un tratat de alianță cu Franța şi un tratat de
amiciție şi colaborare cu Italia [...]. În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg, care
interzicea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor, apoi la protocolul de la Moscova (1929), prin
care statele est-europene și Uniunea Sovietică își asumau obligații similare [...].
Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu
semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia şi Turcia
își garantau reciproc frontierele. Diplomații români, N. Titulescu, îndeosebi, au avut o activitate
deosebită şi în cadrul Ligii Națiunilor [...]. Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934
relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935-1936, să semneze un pact [...]
româno-sovietic, care ar fi garantat independența şi integritatea teritorială a țării, în granițele trasate
la 1918.
Evoluția evenimentelor internaționale, creșterea rolului Germaniei, inactivitatea şi lipsa de
fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe regele Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o
oarecare reorientare a politicii externe pentru a evita izolarea diplomatică a țării. N. Titulescu, prea
identificat cu politica franceză și cu Liga Națiunilor, a fost înlăturat de la conducerea Ministerului de
Externe (1936), iar planul alianței cu Uniunea Sovietică a fost abandonat.”
(V. Georgescu, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța defensivă creată în 1921, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi regele României și acțiunea desfășurată de statul român în 1928, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile de politică externă la care
participă România în 1926. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în
perioada 1929-1936, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
- menționarea a doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România
postbelică;
- precizarea unei constituții a României adoptate în etapa stalinismului și menționarea a două
caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada
stalinismului;
- formularea unui punct de vedere referitor la național-comunismul din România şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Model
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Kossovopolje/Câmpia Mierlei/Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: port aflat sub stăpânirea Moldovei, în 1420 flota turcă
întreprinde un atac asupra Cetății Albe (Akkerman) etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Mircea cel Bătrân/Vlad Țepeș/Radu cel Frumos, Petru
Aron/Ștefan cel Mare/Petru Rareș. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: din cauza unei expediții militare în Țara Românească a sultanului Mahomed I
[...] și efect: O plată a unui tribut a fost efectuată în 1417. SAU Cauză: întrucât, în schimbul
tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în incursiuni de jaf și
pentru luarea de robi și efect: ele reprezentau înțelegeri între egali etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni militare la care participă românii în
secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: lupta de la Rovine de la sfârșitul secolului al XIV-lea, atacul de la Târgoviște
organizat de Vlad Țepeș, bătălia de la Vaslui (1475) etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul
românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea
Exemple: reprezentantul Domniei se implică în acțiuni cu caracter antiotoman, se modifică statutul
Domniei în Țara Românească prin Tratatul de la Alba Iulia (1595) etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mica Înțelegere. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol al II-lea
3 puncte pentru menționarea acțiunii desfășurate de statul român în 1928
Exemple: statul român aderă la pactul Briand-Kellogg care interzice războiul ca mod de rezolvare a
conflictelor, În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
acțiunile de politică externă la care participă România în 1926 (3px2=6p)
Exemple: convenția de alianță cu Polonia a fost înlocuită în 1926 cu un tratat de garanție,
România a semnat un tratat de alianță cu Franța; România a semnat un tratat cu Italia etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica
externă a României în perioada 1929-1936
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susțin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: În perioada 1929-1936, politica externă a României are ca obiectiv securizarea
granițelor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Din 1930, au început să aibă loc
conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului
Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia şi Turcia își garantau reciproc
frontierele și Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar,
în 1935–1936, să semneze un pact de asistență mutuală româno-sovietic, care ar fi garantat
independența şi integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918 SAU Politica externă a
României, în perioada 1929-1936 a fost influențată de contextul internațional. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile
diplomatice cu Moscova. și inactivitatea şi lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au
forțat pe Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: implicarea în războiul antiotoman din 1877-1878, aderarea la Tripla Alianță în 1883
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror doi factori care au contribuit la instaurarea
totalitarismului în România postbelică (de exemplu: al Doilea Război Mondial, prezența Armatei
Roșii în spațiul românesc, încălcarea principiilor democratice în politica internă etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948 sau a Constituției din 1952
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale constituției precizate (de
exemplu: Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran,
Republica Populară Română s-a constituit prin lupta susținută de popor împotriva fascismului
și a imperialismului, statul protejează proprietatea țărănească/menționarea prieteniei și alianței
cu URSS în legea fundamentală, existența proprietății socialiste ca prevedere a constituției,
reflectă subordonarea față de URSS etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale
din perioada stalinismului (de exemplu: participarea la constituirea Organizației Tratatului de la
Varșovia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, susținerea acțiunilor inițiate de URSS
împotriva Ungariei în 1956 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la național-comunismul din
România (de exemplu: În perioada național-comunismului România promovează o politică de
distanțare față de URSS., Practicile politice din perioada național-comunismului consolidează
regimul totalitar din România. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu