Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 7

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 7
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Plenara Comitetului Central, ţinută la 29 februarie - 1 martie 1952, l-a criticat pe [Vasile]
Luca pentru a fi permis «gravele» greşeli şi «fraude» comise de Ministerul de Finanţe şi Banca
Naţională cu ocazia aplicării reformei monetare, în ianuarie. Adoptând «o linie conciliatoristă» şi
apărându-l pe Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu au fost implicaţi în aceste erori. La 26-27 mai,
Luca a fost exclus din partid. Ana Pauker a fost aspru criticată în aceeaşi plenară, dar i s-a permis
să-şi păstreze postul de ministru de externe. Teohari Georgescu a fost eliminat din postul său de
ministru de interne […].
În politica ei internă […], România, asemenea celorlalte state satelit din Europa de Est, a
continuat să imite Uniunea Sovietică. [Gheorghe Gheorghiu-] Dej s-a dovedit pe cât de isteţ, pe atât
de prevăzător în exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice. Continuând procesele
«spionilor» şi «teroriştilor», a putut să se înarmeze împotriva unor posibile critici de slăbire a
«vigilenţei» faţă de duşmanii «imperialişti» şi a câştigat timp ca să vadă cum bătea vântul la
Moscova.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Revenit în ţară din turneul asiatic efectuat în iunie 1971 în China și Coreea de Nord, […]
impresionat şi sedus de entuziastele şi grandioasele manifestaţii şi spectacole de masă, precum şi
de cele de operă chinezească şi de balet coreean, ca mijloc de proslăvire a eroului naţional […], N.
Ceauşescu încearcă să adapteze la condiţiile României un program politico-ideologic inspirat
din cele văzute în ţările vizitate, cunoscut în epocă sub numele de «minirevoluţie culturală» […].
Ca urmare, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971
sunt lansate cele «17 teze» privind creşterea rolului conducător al partidului, intensificarea
educaţiei politico-ideologice în şcoli şi facultăţi, […] implicarea mai intensă a presei în
propaganda politică, orientarea în acest sens a emisiunilor radio și TV, a editurilor […].
Prin instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea sa în
această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general, Nicolae
Ceauşescu îşi atribuie puteri depline, deciziile sale fiind, de regulă, transpuse în legi şi hotărâri de
către Consiliul de Stat şi de către Consiliul de Miniştri.”
(N.C. Nicolescu, Şefi de stat şi de guvern ai României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi președintele țării, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Gh. Gheorghiu-Dej. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un stat care a influenţat politica internă a României din sursa A, respectiv din
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile din
domeniul fiscal au consecințe în plan politic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se
referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 7
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„La urcarea pe tron, Ferdinand I avea o concepţie bine definită asupra orientării României
în cadrul Primului Război Mondial. Chiar din primele zile ale lui octombrie 1914, întrebat ce va face
în perspectiva evenimentelor, a răspuns: «Eu sunt un rege constituţional; prin urmare dacă ţara
crede că interesele ei îi dictează să meargă împotriva Puterilor Centrale, nu în mine va găsi vreo
piedică la realizarea idealului ei naţional. [...]» [...].
În timp ce guvernul prezidat de Ion I.C. Brătianu era angrenat în complicatul joc politic, fără
să-şi precizeze deschis opţiunea [...], personalităţi ale vieţii politice îşi exprimau deschis, uneori
chiar zgomotos, poziția şi calea de urmat. În ce priveşte neutralitatea, unii se pronunţau pentru
menţinerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale, cei mai mulţi o considerau
provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea românilor din Austro-Ungaria. Cu
toate eforturile guvernului de a menţine manifestările opiniei publice în limite rezonabile,
compatibile cu starea de neutralitate a ţării, presiunile opoziţiei împotriva politicii oficiale, pentru
alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice. [...] În contextul acestor frământate
evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale. Oamenii politici care se
pronunţau în acest sens, în majoritatea lor, insistau asupra pericolului reprezentat pentru existenţa
României de tendinţele expansioniste ale Rusiei. [...]
În anii neutralităţii, în afara presiunilor politice şi militare, România a fost terenul unor
puternice concurenţe pe plan economic, teren pe care s-au înfruntat interesele celor două grupări
adverse. [...] Competiţia între marile puteri şi-a găsit expresie în domeniul petrolului [...] şi în
domeniul creditului. În perioada neutralităţii, România a primit credite din partea ţărilor Antantei, cu
ajutorul cărora a rezistat presiunilor financiare germane şi a reuşit să-şi procure armamentul
necesar înzestrării armatei.” (Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul guvernului României, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța cu care colaborează România în domeniul economic și o consecință a
acestei acțiuni la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la regele Ferdinand I. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor politici față
de orientarea României în cadrul războiului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii acționează pentru
constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea statului medieval din spațiul românesc sud-carpatic și prezentarea unei acțiuni
desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului
românesc din Estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a câte unei
caracteristici a fiecăruia;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul
românesc în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: N. Ceauşescu/Nicolae Ceauşescu Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: s-a dovedit pe cât de isteţ, pe atât de prevăzător în
exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice, a continuat procesele «spionilor» şi
«teroriştilor» etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică, China/Coreea de Nord Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A.
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: N. Ceauşescu încearcă să adapteze la condiţiile României un program
politico-ideologic inspirat din cele văzute în ţările vizitate și efect: Ca urmare, la şedinţa
Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971 sunt lansate cele
«17 teze» SAU Cauză: Prin instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi
alegerea sa în această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general
și efect: Nicolae Ceauşescu îşi atribuie puteri depline etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în statul
român, în afara celor la care se referă sursele date. (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, colectivizarea agriculturii etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a regimului politic instaurat în România la
sfârșitul secolului al XX-lea Exemple: are caracter democrat, sunt respectate drepturile și
libertățile cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Ion I.C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Antanta
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe la care se referă sursa dată
Exemple: a primit credite din partea ţărilor Antantei, a rezistat presiunilor financiare germane
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
regele Ferdinand I. (3px2=6p)
Exemple: avea o concepţie bine definită asupra orientării României în cadrul Primului Război
Mondial, era rege constituţional, a declarat că nu se opune realizării idealului național al
românilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului se
manifestă în privința neutralității. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: unii se
pronunţau pentru menţinerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale și cei mai mulţi
o considerau provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea românilor din Austro-
Ungaria SAU Oamenii politici au atitudini diferite față de orientarea României în cadrul
războiului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: presiunile opoziţiei împotriva politicii
oficiale, pentru alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice și În contextul
acestor frământate evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale
etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn
(1859) etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea statului medieval Țara Românească
2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul
al XIV-lea (de exemplu: Basarab aduce sub autoritatea sa autonomiile locale de la sud de
Carpați, Basarab obține independența în urma bătăliei de la Posada 1330 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată
- Câte 3 puncte pentru menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau
consolidarea statului românesc din estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea
(de exemplu: participarea voievodului Bogdan la acțiuni militare împotriva Ungariei,
întemeierea Mitropoliei Moldovei cu sediul în Suceava, organizarea instituțiilor centrale etc.)
(3px2=6p)
Câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecărui fapt istoric (de exemplu:
conduce răscoala izbucnită la Est de Carpați/obține independența statului prin respingerea
expedițiilor militare organizate de Ungaria, a fost întemeiată de Petru I Mușat/nu este
recunoscută de Patriarhia ortodoxă de la Constantinopol în a doua jumătate a secolului al XIV-
lea, sunt constituite Domnia/Sfatul domnesc etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice
centrale din spațiul românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: În prima jumătate a secolului
al XVI-lea, evoluția instituției politice centrale din Transilvania are loc în contextul expansiunii
Imperiului Otoman., La sfârșitul secolului al XVI-lea, evoluția instituției politice centrale din Țara
Românească este influențată de factori interni sau externi. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu