Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 4

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 4
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 4
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În Moldova, [...] conducătorii mișcării opoziționiste – V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir
[...]. – au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8 aprilie, la hotelul Petersburg din Iași,
pentru a obține sancționarea populară pentru programul de revendicări, care urma să fie prezentat
spre aprobare domnului. […] Programul, în redactarea căruia un rol important i-a revenit lui V.
Alecsandri, este intitulat Petiția proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei. Cele 35 puncte ale
documentului, moderate, în esența lor, urmăreau instituirea unui regim reprezentativ mai larg,
capabil să îngăduie adoptarea unor reforme necesare progresului social. Primul punct, ostentativ,
afirma «sfânta păzire a Regulamentului [Organic], în litera lui, fără nicio răstălmăcire» pentru a reliefa
intenția moldovenilor de a-și circumscrie acțiunile în limitele legalității regulamentare, pentru a nu
oferi vreun pretext de intervenție Rusiei țariste, mai ales; se solicită, apoi, siguranța persoanei,
eliberarea deținuților politici, răspunderea miniștrilor, reformă școlară, desființarea vămii de export
pentru cereale, bancă națională, «grabnica îmbunătățire a stării țăranilor».”
(Gh. Platon, Istoria modernă a României)
B. „În Țara Românească, [...] în luna martie, C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții,
au format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. Nicolae Bălcescu,
exponent al spiritului revoluționar în rândurile studențimii române de la Paris, s-a alăturat
comitetului în aprilie. În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului și-au pus planul în
aplicare. [...] S-a dat citire Proclamației în care se prezenta programul revoluției. [...] Comitetul
revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar
nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de
Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le
promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor,
împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața
politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de
clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit
și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea
domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. [...]”.
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un revoluționar din Moldova precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la sistemul educațional. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un program revoluționar la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că revoluționarii
promovau introducerea votului universal. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două proiecte politice din secolul al XIX-lea care au contribuit la formarea
statului român, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a statului român în a doua jumătate a secolului al XIX -lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 4
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„La 13 aprilie 1948 se adoptă o nouă Constituţie, după modelul Constituţiei staliniste din
1936. […] O serie de măsuri în domeniul economic distrug structurile existente. Totul se
etatizează. La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de
transport, de asigurări, fără nicio despăgubire. Ulterior, sunt naționalizate şi micile întreprinderi. Pe
această bază se trece la dezvoltarea forţată a unei industrii, mai ales grele, fără respectarea
principiilor de rentabilitate şi eficienţă economică. Se trece la planificarea centralizată a volumului
producţiei şi a desfacerii mărfurilor. Încep să fie elaborate planuri anuale şi apoi cincinale, foarte
încărcate pentru a fi îndeplinite. Totul după model sovietic.
În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată [...]. În primii ani de
colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie în
gospodăriile colective. Mijloacele de presiune se diversifică între 1954 şi 1958, apoi se reia ritmul
forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării. Un sistem dur de cote
obligatorii îngenunchează ţărănimea, iar rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000
de ţărani, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi.
Pe plan politic sunt desfiinţate toate partidele şi organizaţiile politice, indiferent de ideologia şi
atitudinea lor faţă de programul şi ţelul Partidului Muncitoresc Român (înființat în 1948). PMR este
singurul partid admis [...].Orice opoziție și rezistență sunt reprimate și zdrobite fără cruțare. Zeci de
mii de oameni, politicieni, ziariști, militari, avocați, clerici sau pur și simplu persoane care nu erau
de acord cu politica partidului unic, toți sunt arestați și condamnați, justiția fiind complet
subordonată politic.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală din România, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la industria din România. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la procesul de colectivizare,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia totalitarismul din România
se consolidează și printr-o altă practică politică, în afara celor la care se referă sursa dată .(Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:
- menţionarea a câte două autonomii locale atestate în spațiul românesc intracarpatic, respectiv în
spațiul românesc extracarpatic, în secolele al IX-lea – al XIII-lea;
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate
pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în
secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 4
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: V. Alecsandri/Alecsandri, Al. I. Cuza/Cuza, P.
Cazimir/Cazimir Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: extinderea sistemului educațional, învățământ gratuit
și egal pentru toți cetățenii etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Petiția proclamațiune/Petiția proclamațiune a boierilor și
notabililor Moldovei, Proclamația/Proclamația de la Islaz Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: pentru a obține sancționarea populară pentru programul de revendicări și efect:
În Moldova, [...] conducătorii mișcării opoziționiste – V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir [...]. –
au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8 aprilie, la hotelul Petersburg din Iași SAU
Cauză: pentru a reliefa intenția moldovenilor de a-și circumscrie acțiunile în limitele legalității
regulamentare și efect: Primul punct, ostentativ, afirma «sfânta păzire a Regulamentului [Organic],
în litera lui, fără nicio răstălmăcire» etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice din secolul al XIX-lea care
au contribuit la formarea statului român, în afara celor la care se referă sursele date
(1px2=2p)
Exemple: Constituția Cărvunarilor din 1822, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei elaborat în
1848, Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a statului român în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea
Exemple: se modernizează prin reformele adoptate în timpul domniei lui Al.I.Cuza, se
consolidează prin adoptarea Constituției din 1866 etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948 Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Muncitoresc Român
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a formațiunii politice
Exemple: înființat în 1948, este singurul partid admis etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
industria din România (3px2=6p)
Exemple: La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de
transport, de asigurări, fără nicio despăgubire., sunt naționalizate şi micile întreprinderi, Se

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
trece la planificarea centralizată a volumului producţiei şi a desfacerii mărfurilor etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare
sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
procesul de colectivizare
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Procesul de colectivizare are consecințe negative pentru țărănime. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie
în gospodăriile colective și rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000 de ţărani,
arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi SAU Procesul de
colectivizare se desfășoară în etape, prin constrângere. Informațiile care susțin punctul de
vedere sunt: În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată și apoi se reia
ritmul forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării etc. Punctajul
total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât
punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de
vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1952/1965, impunerea cultului personalității etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc
intracarpatic, respectiv în spațiul românesc extracarpatic , în secolele al IX-lea – al XIII-lea (de
exemplu: voievodatele conduse de Gelu, de Glad, de Ahtum, respectiv voievodatele conduse
de Litovoi, de Seneslau, cnezatul lui Ioan etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărui stat medieval din spațiul românesc (de exemplu: Țara
Românească, Moldova etc.)
2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în
secolul al XIV-lea (de exemplu: obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria în
1330, descălecatul voievodului Bogdan din Maramureș etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor modificările instituționale din
spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (de exemplu: În prima jumătate a
secolului al XVI-lea, intervin modificări instituționale în Transilvania, în contextul expansiunii
otomane. La începutul secolului al XVIII-lea, în urma instaurării regimului fanariot intervin
modificări în organizarea domniei, ca instituție centrală din Moldova și din Țara Românească.
etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu