Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 18

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 18
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 18
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Într-o vreme […] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în
scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva
desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renaşterii naţionale». […]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai
importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie
zisă a «Cărvunarilor» (1822) […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional:
domnia legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului
reprezentativ - Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» cuprindea un şir de principii şi drepturi,
precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii
nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime
se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. «Constituţia
Cărvunarilor» a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria
[marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea Turciei cu Rusia fixată prin Convenţia de la
Akkerman […]. Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de
divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „Regulamentele organice au fost redactate de comisii de boieri, deţinători ai unei vechi
«experienţe» în acest domeniu, sub supravegherea autorităţilor ruseşti, preocupate să facă din
textele fundamentale elaborate un mijloc de consolidare a influenţei Petersburgului în Principatele
dunărene. Regulamentele organice au introdus separarea puterilor în stat. Puterea legislativă era
reprezentată de o Adunare obştească, aleasă pe cinci ani, în care ponderea importantă revenea
marii boierimi; Adunării îi revenea iniţiativa şi redactarea legilor, prezentate apoi domnului. Acesta
era ales pe viaţă de o Adunare obştească extraordinară. [...] Dacă Regulamentele organice au
rămas prizoniere principiului medieval al privilegiului, scutind de impozite boierimea şi clerul, ele au
oprit fuga ţăranilor pentru a se sustrage de la achitarea dărilor. [...] Principatele dunărene au trăit
sub un condominiu ruso-turc, curtea suzerană - (Imperiul Otoman) şi curtea protectoare - (Rusia),
aflându-se într-un puternic dezechilibru de putere în beneficiul celei din urmă. [...] Deşi
Regulamentele organice prevedeau alegerea domnilor, Rusia şi Turcia au decis să numească,
pentru început, domni în cele două principate: Alexandru Ghica (1834-1842) în Ţara Românească
şi Mihail Sturdza (1834-1849) în Moldova.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un spațiu istoric românesc precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Adunarea obștească. 2 puncte
3. Menţionaţi două mari puteri care iau decizii pentru spațiul românesc, precizate atât în sursa A,
cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că boierimea era scutită
de impozite. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în
1848. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 18
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea […] a
unei alianţe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova şi Ferrara,
nu însă Polonia şi Anglia ce s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte în planurile antiotomane
trebuia să-l deţină ţările române care prin poziţia lor erau interesate în acţiunea Ligii Sfinte. […]
Integrarea ţărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care
izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat
ostilităţile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul
încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, prin care
Stările subordonează Ţara Românescă principelui Ardealului […]. Potrivit tratatului, domnului i se
retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri,
iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări
militare între țările române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia
Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării,
asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul
care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă
pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595, apoi oastea domnului, constrânsă
de superioritatea numerică a otomanilor, se retrage spre nord în așteptarea intervenției ardelene.
Campania, sub conducerea lui Sinan Pașa, a țintit ca finalitate, potrivit deciziei otomane, la
transformarea principatelor în pașalâcuri. După Călugăreni, turcii încep organizarea pașalâcului la
București și Târgoviște […]. Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a celor
trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste Dunăre
la Giurgiu.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța propusă de papă, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a confruntărilor cu otomanii, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile Tratatului de la Alba Iulia.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate
după răscoala antiotomană izbucnită în 1594, susţinându-l cu două informaţii selectate din
sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia caracteristicile instituției
politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al
XX-lea, având în vedere:
- menționarea unei cauze și a unei consecințe ale adoptării constituției României din deceniul
trei al secolului al XX-lea;
- menţionarea a două prevederi ale Constituției din 1938;
- precizarea Constituției adoptată în statul român, în deceniul cinci al secolului al XX-lea;
- prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate
în 1952, respectiv în 1965;
- formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 18
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 18
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Puterea legislativă era reprezentată de o Adunare
obştească, este aleasă pe cinci ani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Turcia, Rusia Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime se arăta
preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc și efect Aceste
principii nu erau aplicate însă consecvent etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român
elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1px2=2p)
Exemple: memoriul boierilor români prezentat în 1772, memoriul boierilor români prezentat în
1791 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două proiecte politice referitoare la
statul român elaborate în 1848
Exemplu: prevăd unirea Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Liga Sfântă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a confruntărilor cu otomanii
Exemplu: Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
prevederile Tratatului de la Alba Iulia (3px2=6p)
Exemple: domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urma să fie guvernată de un sfat
restrâns al boierilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
acțiunile militare desfășurate după răscoala antiotomană izbucnită în 1594
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Acțiunile militare desfășurate după răscoala antiotomană izbucnită în 1594
evidențiază colaborarea statelor din spațiul românesc în lupta împotriva Imperiului Otoman.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 18
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe
linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în
sudul țării, asediind Tighina. și Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a
celor trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste
Dunăre la Giurgiu.etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: instaurarea regimului fanariot etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze și a oricărei consecințe ale adoptării
constituției României din deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: garantarea drepturilor
și libertăților pentru toți cetățenii statului național unitar român constituit în 1918, consolidarea
democrației din România etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale Constituției din 1938 (de
exemplu: regele este „capul statului”, inițiativa legilor aparține regelui etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948
- 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale
României, adoptate în 1952, respectiv în 1965 (de exemplu: Marea Adunare Națională era
recunoscută drept instituție supremă în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la asemănare și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănare
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea (de exemplu: Democrația din România se consolidează datorită
practicilor politice utilizate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu