Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 17

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 17
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 17
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de
obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic.
[...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în
impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare
Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia
prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o
singură cameră [...]. Un Prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în
numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce
Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse
autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut,
în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi
organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin
Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist [...].”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat
îndeaproape principiile şi strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului
Comunist din octombrie 1945. A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât şi progresul
ei [...] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit
statului rolul decisiv în acest proces [...], şi, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat
materiile prime, ar fi reglementat vânzarea şi preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de
capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o
serie de decrete-lege, ce reglementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere şi petroliere,
precum şi preţurile şi salariile. Această activitate legislativa s-a intensificat în 1946, pe masură ce
Partidul Comunist şi-a extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra
problemelor economice şi financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej,
secretarul general al partidului, şi-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei
Naţionale, atotputernicul organism de planificare şi coordonare, a cărui funcţie principală era
mobilizarea întregilor resurse ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un lider politic, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „libertăţile civile‟. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție de stat la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în România este
impus modelul totalitar sovietic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului
al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei ideologii specifice democrației din Europa, în secolul al
XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 17
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Odată cu trecerea timpului, în alianța României cu Tripla Alianţă au apărut numeroase
fisuri. [...] Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianţei României cu
Austro-Ungaria. Victoria rapidă şi decisivă a Bulgariei asupra Turciei în Primul Război Balcanic
din 1912 a stârnit profundă îngrijorare la Bucureşti pentru că ameninţa să tulbure echilibrul de
putere din zonă. [...]
[...] Al Doilea Război Balcanic [1913] a fost scurt şi dezastruos pentru Bulgaria şi, prin
Tratatul de la Bucureşti din 28 iulie/10 august 1913, Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei. În
urma războiului, România şi-a sporit prestigiul datorită posturii de garant al echilibrului de putere
din Balcani şi şi-a mărit încrederea în forţele proprii. Nu este nicio îndoială că această criză
balcanică din 1912-1913 a desăvârşit îndepărtarea României faţă de Austro-Ungaria şi Tripla
Alianţă.
În primăvara anului 1914, apropierea dintre România şi Tripla Antantă (Marea Britanie,
Franţa, Rusia) era un fapt real. [...] Diplomaţii francezi [...] şi-au coordonat politica cu cea a Rusiei
care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România. Vizita ţarului la
Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două ţări. Dar
prim-ministrul Ionel Brătianu a refuzat să-şi angajeze ţara în Tripla Antantă. El era dornic să
continue apropierea de Rusia, dar nu dorea să amplifice tensiunile cu Austro-Ungaria şi respecta
puterea militară şi economică a Germaniei.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța din care face parte Franța, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi evenimentul militar desfășurat în 1913 și o consecință a acestuia pentru România,
la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Primul Război Balcanic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față de
România în 1914, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată
în România, în primele două decenii după evenimentele la care se referă sursa dată, a
contribuit la consolidarea democrației. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea –
al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
- prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea;
- precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în
secolul al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din Moldova, în
secolul al XVIII-lea, după 1711 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 17
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 17
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: P. Groza/Groza/Gheorghiu-Dej Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Erau prevăzute garanţii lipsite de conţinut, Cetăţenii au
dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii
democratice, stabilite prin Constituţie etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Parlamentul/Marea Adunare Naţională/Prezidiu/Consiliul de
Miniştri, Guvernul/Ministerul Economiei Naţionale Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces și efect: ca urmare, statul
ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi reglementat vânzarea şi preţurile
mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de capital etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în Europa,
în prima jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
Exemple: cenzura, cultul personalității etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei ideologii specifice democrației din
Europa, în secolul al XX-lea
Exemplu: promovează drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Tripla Antantă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: al Doilea Război Balcanic
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acestuia pentru România
Exemplu: Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei etc. Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Primul Război Balcanic (3px2=6p)
Exemple: Victoria rapidă şi decisivă a Bulgariei asupra Turciei, are consecințe pentru echilibrul
de putere din zonă etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
atitudinea Rusiei față de România în 1914
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 17
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: În 1914, Rusia își exprimă interesul pentru colaborarea cu România. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: Diplomaţii francezi [...] şi-au coordonat politica cu cea a
Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România și Vizita
ţarului la Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două
ţări etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1923 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două instituții centrale constituite în spațiul
intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea (de exemplu: voievodatul, congregația generală
etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăreia (de exemplu: atribuții
militare,administrative și judiciare, inițial este convocată la solicitarea voievodului etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic,
în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: domnia etc.)
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc,
desfășurat în secolul al XVI-lea (de exemplu: organizarea principatului Transilvaniei în 1541 etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din
Moldova, în secolul al XVIII-lea, după 1711 (de exemplu: Intervenția Imperiului Otoman are
consecințe nefavorabile asupra evoluției domniei în Moldova, la începutul secolului al XVIII-lea, după
1711. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu