Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 15

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 15
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 15
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „La est de Carpaţi se desfăşoară un proces [...] de unificare şi emancipare politică. Aici,
în centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creează o <marcă>, cu centrul la Baia şi apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze trecătorile
din Carpaţii Răsăriteni. În fruntea ei îl aşează pe nobilul român Dragoş din Maramureş. Zona se
dezvoltă economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul
drumului comercial dintre Marea Neagră şi Principatul Haliciului. În 1359, feudalii locali,
nemulţumiţi de suzeranitatea maghiară [...] se revoltă, proclamând în fruntea lor pe voievodul
român Bogdan din Maramureş. Bogdan se afla în conflict cu regele Ungariei, Ludovic de Anjou,
căruia i se opusese în mai multe rânduri (1342, 1343, 1349). Noul voievod Bogdan, răspunzând
propriei voinţe şi aceleia a feudalilor de la est de Carpaţi, îi înlătură pe succesorii lui Dragoş şi, la
fel ca Basarab mai înainte, în iarna lui 1364-1365 iese victorios în luptele împotriva armatelor
regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se va numi noul stat român de la est de Carpaţi, îşi începe
existenţa istorică [...].” (I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat
cetatea Severin şi ţinutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două ţări [...]. Solia de pace
trimisă de Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plăti în continuare tribut şi de a îndeplini toate
celelalte obligaţii asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relaţiilor cu Regatul Ungar, a fost
categoric respinsă de rege, hotărât să suprime statul românesc de la sud de Carpaţi.
Înaintarea oştii ungare înăuntrul ţării a fost deosebit de anevoioasă. Evitând o luptă
decisivă, Basarab a atras oastea ungară adânc în interiorul ţării. Lipsit de mijloace de
aprovizionare, Carol Robert a fost silit în cele din urmă să ordone retragerea, fără a-şi fi împlinit
ţelul. Dar, pe drumul de înapoiere, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă, pe înălţimile căreia se
instalase oastea lui Basarab, cavaleria regatului a fost prinsă [...] şi a suferit un cumplit măcel.
Regele însuşi a scăpat cu greu din dezastru în vreme ce o parte însemnată a elitei nobiliare şi
ecleziastice a regatului său a rămas pe câmpul de luptă.
Pentru tânărul stat românesc dintre Carpaţi şi Dunăre, înfruntarea cu marea oaste a unuia
dintre cele mai puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al
încercării de a lichida Ţara Românească.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi cetatea la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la scopul înființării mărcii din estul Carpaților.
2 puncte
3. Menţionaţi câte un stat medieval format în spațiul românesc, la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că noul voievod îi
înlătură pe succesorii lui Dragoş. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate în contextul constituirii statelor medievale, în
secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale din spaţiul românesc intracarpatic, în Evul
Mediu. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 15
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„La începutul verii anului 1866, România a fost înzestrată cu cea dintâi Constituţie [...].
Constituţia avea să fie calificată chiar de Carol drept <o Constituţie cvasirepublicană> ori drept
[...] <o Constituţie precum nu are niciun popor din Europa>. Prin acest act fundamental se
instituia monarhia constituţională, cu un sistem bicameral.[...]
În privinţa situaţiei internaţionale a Principatelor Unite – căci denumirea România nu era
încă acceptată de majoritatea puterilor garante – ea a fost consolidată atât prin sancţionarea
de către puterile garante a preluării domniei de către principele Carol [...], cât mai ales prin
acceptul dat de Poartă, în toamna anului 1866. Din acel moment, România şi-a văzut pe deplin
<oficializată> noua situaţie. Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi
recunoscuse dreptul de a se afirma pe deplin ca o entitate statală europeană. [...]
Procesul de constituire şi dezvoltare a instituţiilor moderne [...] n-a suferit o întrerupere
în 1866; dimpotrivă, înzestrată acum cu legea fundamentală – Constituţia – rezultată dintr-o
evoluţie democratică, România şi-a consolidat instituţiile centrale şi locale. [...] De asemenea,
trebuie evidenţiate şi progresele ce au fost realizate în domeniul militar. În 1867 şi 1872 au fost
adoptate legi de organizare a armatei. Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu
armament. Oştirea era pregătită pentru marea încercare care o aştepta în momentul cân d avea
să se pună chestiunea obţinerii independenţei ţării.”
(D. Berindei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi actul fundamental adoptat în 1866, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi principele României și o opinie a acestuia cu privire la legea fundamentală, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizarea militară a statului român.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la situația internațională a statului
român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern a fost
consolidat prin acțiuni desfășurate în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism şi democraţie în Europa
(secolul al XX-lea), având în vedere:
- menționarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală şi a câte unei caracteristici a
fiecăreia, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
- prezentarea unei practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a
secolului al XX-lea și precizarea unui stat care a utilizat această practică politică;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 15
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 15
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Severin Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: destinată să protejeze frontierele estice ale regatului
de incursiunile tătare, blocarea trecătorilor din Carpaţii Răsăriteni Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: Lipsit de mijloace de aprovizionare și efect: Carol Robert a fost silit în cele
din urmă să ordone retragerea etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în contextul
constituirii statelor medievale, în secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursele date
(1px2=2p)
Exemple: întemeierea Mitropoliei ortodoxe a Țării Românești în 1359, organizarea domniei ca
instituție politică centrală etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între autonomiile locale din spaţiul
intracarpatic, în Evul Mediu
Exemplu: conducătorul are atribuții militar-administrative etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituție Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol
3 puncte pentru menționarea oricărei opinii a acestuia cu privire la legea fundamentală
Exemplu: o Constituţie cvasirepublicană etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
organizarea militară a statului român (3px2=6p)
Exemple: Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu armament etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în
enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la situația
internațională a statului român
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Situația internațională a statului român a fost influențată de acțiunile marilor puteri.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În privinţa situaţiei internaţionale a Principatelor

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 15
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Unite – căci denumirea România nu era încă acceptată de majoritatea puterilor garante – ea a fost
consolidată atât prin sancţionarea de către puterile garante a preluării domniei de către principele
Carol și Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi recunoscuse dreptul de a se
afirma pe deplin ca o entitate statală europeană etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial
(7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: unificarea instituțiilor politice în 1862 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală (de
exemplu: : fascismul, național-socialismul/nazismul) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăreia, în prima jumătate a
secolului al XX-lea (de exemplu: caracter naționalist, susține formarea Germaniei Mari etc.)
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: cultul personalității etc.)
3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică
2 puncte pentru precizarea oricărui stat care a utilizat această practică politică (de exemplu:
România etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din
Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: Practicile politice democratice
din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, respectă drepturile și libertățile
cetățenești. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu