Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 13

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 13
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 13
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia
invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia
respectând consemnele date de partid. […] Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită,
ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor
putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956, şi că-i vor
determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul «marelui frate» pentru reinstaurarea
«legalităţii socialiste». […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privinţe pe picior
greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile
populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită
încă o dată […] prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire. […] România
nu a participat la «strunirea» promotorilor «Primăverii de la Praga» şi a condamnat iniţiativa
aliaţilor săi.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare din cauza planificării economice în
CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independenţa şi suveranitatea statelor socialiste,
singurele în măsură să decidă asupra direcţiilor de dezvoltare a economiei. […] «Liberalizarea»
internă […] avea să vină o dată cu noua fază a conflictului cu Moscova. Pretextul l-a oferit
publicarea în revista Universităţii din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea
crearea unui complex economic internaţional […]. «Contribuţia» românească avea să fie cea mai
importantă […] Planul Valev a fost denunţat în termeni viguroşi în revista «Viaţa economică», fiind
prezentat ca un atentat la independenţa şi integritatea țării.
În contextul favorabil creat de conflictul dintre Moscova şi Beijing, PMR şi-a afirmat poziţia
independentă în «Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale». […] Declaraţia afirma dreptul la independenţă al
fiecărui Partid Comunist (muncitoresc), egalitatea în drepturi a acelor partide şi neamestecul în
afacerile interne, ca principii de bază ale relaţiilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o formațiune politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Armata Roșie. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în cadrul blocului
socialist coeziunea a fost restabilită. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se
referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în
1991. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 13
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte
cu Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou sub
ascultarea Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de
acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut,
dar prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din
zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia,
această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […] În august 1474 Soliman era la
Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare porni înspre Dunăre. Abia la
sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse în Moldova. […]
După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului. Locuitorii
satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite, grâne, nutreţ,
tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria casă», spune un
izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită
desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp să favorizeze
mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui [...]. Terenul mlăştinos, mărginit de
păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475,
într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care
ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ştefan a
început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a determinat
retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre
fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din
1475, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate
de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se
consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român,
având în vedere:
- precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul
al XVIII-lea;
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 și a câte
unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada 1864-1866 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 13
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 13
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Partidului Muncitoresc Român/PMR, Partidul
Comunist Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare
ale Tratatului de la Varşovia invadează Cehoslovacia, Armata Roșie participă la ocuparea
orașului Praga etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Varșovia/Cehoslovacia/Praga/Budapesta/Europa de
Est/România, București/Moscova/Beijing Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: din cauza planificării economice în CAER [Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc] și efect: Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate de statul
român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemplu: cenzura, cultul personalității etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărui principiu politic consacrat prin legea fundamentală
adoptată de statul român în 1991
Exemplu: separarea puterilor în stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: bătălia de la Vaslui/Vaslui Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Ștefan cel Mare
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din
1475
Exemplu: Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
consecințele luptei din 1475 (3px2=6p)
Exemple: a determinat retragerea turcilor, Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un
mare noroi» etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la cauzele
expediției militare organizate de otomani în Moldova
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 13
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: Acțiunile desfășurate de Ștefan cel Mare îi determină pe otomani să organizeze
expediția militară în Moldova. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Acesta, odată
tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut și prin campaniile sale repetate în
Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de influență otomană etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: organizarea instituției politice centrale etc. ) prin precizarea a două informații referitoare
la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul
român în secolul al XVIII-lea (de exemplu: dorința modificării statutului internațional al Țărilor
Române etc.)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român,
elaborate în 1848 (de exemplu: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, Proclamația de la
Islaz etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea(de exemplu:
prevede unirea Moldovei cu Țara Românească, solicită emanciparea și împroprietărirea țăranilor
prin despăgubire etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859
(de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada
1864-1866 (de exemplu: Evoluția statului român în perioada 1864-1866 se realizează prin acțiuni
reformatoare desfășurate în plan intern. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu