Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – testul 10

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 10
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 10
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Apelând la cele mai diverse modalități de expresie, umanismul țărilor române
ilustrează [...] o tematică distinctă, filozofică, istoriografică şi juridică care echilibrează din punct
de vedere cantitativ literatura religioasă. Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a
secolului un gen amplu cultivat, întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității
intelectuale. Diversitatea genurilor la care aderă autorii (cronici, istorii, jurnale, memorii sau istorii
în versuri) şi în mod special cultivarea acelora specifice istoriografiei umaniste [...] atestă o
evoluție spre istoriografia modernă. Autorii secolului al XVII-lea, Grigore Ureche în Letopiseţul
Ţării Moldovei, Miron Costin în De neamul moldovenilor şi stolnicul Constantin Cantacuzino în
Istoria Ţării Româneşti, datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente, așază istoria românilor
pe fundalul originii sale latine. [...] Istoriografia românească exprimă argumentat şi la nivelul unei
continuităţi remarcabile, de la Grigore Ureche şi Miron Costin la stolnicul Constantin Cantacuzino
şi principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin genuri proprii umanismului cu un corespunzător
spirit critic, ideile originii comune latine a românilor, unității lor în spațiul Daciei de odinioară,
susținute de o activă conştiinţă de sine.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Dimitrie Cantemir [...] vădea la începutul secolului al XVIII-lea preocupări concordante cu
valorile preiluministe. În această sferă de interese a Iluminismului timpuriu se înscrie lucrarea
geografică a învățatului principe, Descriptio Moldaviae, redactată în spiritul școlii germane de
cunoaștere a statelor [...]; aceleiași sensibilități culturale îi aparține opera lui Johann Filstich,
Tentamen Historiae Vallachicae, precum și lucrarea lui Köleséry consacrată mineritului din
Transilvania, Auraria Romano Dacia (1717). Făcând cunoscute cercurilor științifice realitățile țărilor
române, această pleiadă de cărturari evidențiază originea latină a românilor, expunând-o unor mai
largi cercuri intelectuale europene.
Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice a țărilor române, consacră în Historia
Moldo-Valachica și Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahilor pagini semnificative despre
latinitatea poporului român și a limbii sale, subliniind ideea apartenenței acestuia la aceeași
civilizație [...]. Principele Moldovei continua, la nivelul unei savante argumentații, opțiunile
umaniștilor din secolul al XVII-lea, conferind ideii de latinitate o formă doctrinară.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lucrarea scrisă de Constantin Cantacuzino, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la poporul român. 2 puncte
3. Menţionaţi statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că opțiunile umaniștilor
din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al
XV-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 10
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Est-europenii s-au opus dominaţiei sovietice încă de la începutul perioadei de ocupaţie
[...]. Stalin i-a împiedicat pe principalii lideri politici din aceste ţări să i se împotrivească făţiş [...].
Îmblânzirea sistemului stalinist prin măsurile luate de Hruşciov i-a încurajat pe disidenţii est-
europeni să acţioneze mai energic. [...] Sovieticii s-au văzut nevoiţi să accepte variantele naţionale
de comunism. [...] Polonia şi Ungaria s-au folosit de această autonomie limitată pentru a dezvolta
sisteme comuniste ceva mai moderate decât cel din Uniunea Sovietică. În România, Gheorghe
Gheorghiu-Dej a urmat pe la sfârşitul anilor ’50 o reformă moderată similară celei din Ungaria. [...]
După 1965, succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, a instituit un comunism
mai rigid.
Cehoslovacia a optat pentru depărtarea faţă de stalinism, la fel ca Ungaria şi Polonia şi,
spre deosebire de România, s-a menţinut pe această direcţie. La sfârşitul deceniului al şaptelea,
comuniştii cehoslovaci au început să aplice politici foarte asemănătoare cu cele ale lui Nagy în
Ungaria. [...] Conducerea sovietică urmărea îndeaproape eforturile reformatoare ale lui Dubcek.
URSS a anticipat că acest proces de liberalizare va duce la retragerea Cehoslovaciei din Pactul de
la Varşovia. Deşi Dubcek s-a angajat să rămână fidel alianţei sovietice, conducerea URSS s-a
arătat sceptică, iar la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia. Toate
statele comuniste din estul Europei, în afară de România, au fost de acord cu înăbuşirea
«socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek. Sovieticii l-au destituit pe Dubcek din funcţia de lider
al partidului ceh [...]. În timpul crizei din Cehoslovacia, oficialităţile comuniste de la Moscova şi-au
declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat semnatar al Pactului de la
Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să restaureze capitalismul.”
(J. R. Barber, Istoria Europei moderne)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un lider politic sovietic și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la politica internă a liderilor români.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de la „sfârșitul
deceniului al șaptelea‟, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român utilizează
practici politice democratice în primul deceniu după înlăturarea regimului politic la care se
referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în secolul al XIX-lea,
având în vedere:
- menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate
în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- precizarea unei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 și menţionarea a două
caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862-
1864;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în anul 1866 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 10
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Istoria Ţării Româneşti Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice
a țărilor române, consacră în Historia Moldo-Valachica și Hronicon a vechimii româno-moldo-
vlahilor pagini semnificative despre latinitatea poporului român, Dimitrie Cantemir subliniază
apartenența acestuia la aceeași civilizație etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Dimitrie Cantemir Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității
intelectuale și efect: Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a secolului un gen
amplu cultivat SAU Cauză: datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente și efect: așază
istoria românilor pe fundalul originii sale latine etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la
romanitatea românilor (1px2=2p)
Exemple: latinitatea și continuitatea românilor sunt argumentate științific de către V. Pârvan/N.
Iorga/Gh. I. Brătianu etc., este politizată în timpul regimului totalitar, abordarea acesteia a fost
determinată de relațiile cu Uniunea Sovietică etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei caracteristici menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la caracteristică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a izvoarelor istorice care susțin romanitatea
românilor în secolul al XV-lea
Exemple: menționează latinitatea poporului român, menționează latinitatea limbii române etc.
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Polonia, Ungaria, România, Uniunea Sovietică,
Cehoslovacia, Moscova, Varșovia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Stalin, Hrușciov
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta
Exemple: i-a împiedicat pe principalii lideri politici din aceste ţări să i se împotrivească făţiş,
îmblânzirea sistemului stalinist prin măsurile luate/politica lui Hrușciov a permis acțiunile
disidenților est-europeni etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
politica internă a liderilor români (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Test 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: Gheorghe Gheorghiu-Dej a urmat pe la sfârşitul anilor ’50 o reformă moderată similară
celei din Ungaria, Nicolae Ceauşescu, a instituit un comunism mai rigid, Nicolae Ceaușescu este
succesorul lui Gherghe Gheorghiu-Dej din 1965 etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Sovieticii descurajează evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟
intervenind atât militar, cât și politic în Cehoslovacia. Informațiile care susțin punctul de vedere
sunt: la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia și Sovieticii l-au
destituit pe Dubcek din funcţia de lider al partidului ceh SAU Evenimentele de la „sfârșitul
deceniului al șaptelea‟ au dus la reacții diferite din partea statelor comuniste. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Toate statele comuniste din estul Europei, în afară de România,
au fost de acord cu înăbuşirea «socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek și oficialităţile
comuniste de la Moscova şi-au declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat
semnatar al Pactului de la Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să
restaureze capitalismul etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1991, organizarea alegerilor libere etc. ) prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale proiectelor politice referitoare la
statul român, elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de
exemplu: unirea Moldovei cu Țara Românească, drepturi și libertăți cetățenești, emanciparea și
împroprietărirea țăranilor prin despăgubire etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 (de
exemplu: organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale acesteia (de exemplu: l-au
ales în unanimitate pe Al. I. Cuza/sunt organizate conform Convenției de la Paris, este ales în
adunările elective de la Iași și București/marile puteri sunt puse în fața „faptului împlinit‟ etc.)
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în
perioada 1862-1864 (de exemplu: au contribuit la modernizarea societății românești, au
consolidat statul român modern etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la asemănare și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănare
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția statului român în anul 1866
(de exemplu: Evoluția statului român în 1866 a dus la îndeplinirea cerințelor exprimate de români în
Adunările ad-hoc., Statul român evoluează în 1866 prin legitimarea unui nou regim politic. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu