Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2020 – 5 iunie 2020, testul 20

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 20
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Test 20
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La început, perspectivele de succes ale Conferinței de la Constantinopol păreau
luminoase. Britanicii au propus convocarea ei, iar rușii au consimțit fără întârziere să participe. [...]
Nimeni nu i-a invitat pe români [...], întrucât puterile continuau să le considere țara un teritoriu
dependent de Imperiul Otoman și considerau «Chestiunea românească» drept o problemă minoră.
Conferința, care a ținut de la 12 decembrie 1876 până la 20 ianuarie 1877, s-a dovedit un eșec. [...]
Conferința a dus la o înrăutățire a relațiilor între Turcia și România. Pentru a para amestecul Puterilor
în treburile otomane interne, Sultanul promulgase, la 23 decembrie 1876, o «reformă a Constituției».
Oricare ar fi fost motivația actului, el a provocat un tumult deosebit în România, pentru că se referea
la aceasta ca la o «provincie privilegiată» și o declara parte integrantă și permanentă a Imperiului
Otoman. S-au exprimat proteste vii din partea Consiliului de Miniștri și a Camerei Deputaților de la
București, care au subliniat că Principatele Române fuseseră întotdeauna suverane, «fapt»
consemnat în Tratatul de la Paris din 1856, care recunoscuse valabilitatea «capitulațiilor», așa cum
erau cunoscute în secolul al XV-lea înțelegerile dintre sultani și domnitorii Moldovei și ai Țării
Românești.” (K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va
reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuţiile de la San Stefano din
1878 […]. Clauzele Tratatului [de la San Stefano] pentru România erau: […] îi era recunoscută
independenţa; […] Rusia relua sudul Basarabiei […] şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul
României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]
Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât şi
tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul
Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de
curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită,
dar nu va reuşi nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare,
când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care şi
le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita
noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano.
România nu a fost admisă ca stat participant […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul internațional din 1856, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la clauzele Tratatului din 1878. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că armata română a
participat la lupta de la Plevna. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în perioada 1848-1857, care au
contribuit la formarea statului român. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui Al. I.
Cuza (1859-1866). 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 20
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„ În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa
subordonare a Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient
instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează,
tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale
Moldovei (şi ale Valahiei).
În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan cel Mare sunt tătarii, obligându-l pe
[domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării
otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan [cel Mare] la Războieni (26
iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o
intervenţie a Ungariei […] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan [cel Mare] urmăreşte
îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra
antiotomană (1476). Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia
antiotomană. […]
O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi
Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile»
drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea
Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487,
Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea
ostilităţilor.” (I. Bulei,O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1476 și o acțiune desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni
militare, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tătari. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada
1484-1487, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului
medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în secolul al XX-lea,
având în vedere:
- prezentarea unui principiu politic consacrat prin Constituția din 1923;
- precizarea legii fundamentale adoptate în România, în deceniul patru al secolului al XX-lea
și menţionarea a două prevederi ale acesteia;
- menționarea a două asemănări între prevederile Constituției din 1948 și cele ale
Constituției din 1952;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în deceniul șapte al
secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 20
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 20
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Tratatul de la Paris Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: îi era recunoscută independenţa, Rusia preia sudul
Basarabiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: România, București Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: întrucât puterile continuau să le considere țara un teritoriu dependent de
Imperiul Otoman și efect: Nimeni nu i-a invitat pe români etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în
perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român (1px2=2p)
Exemple: elaborarea Proclamației de la Islaz din 1848, elaborarea Rezoluțiilor în Adunările
ad-hoc din 1857 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două măsuri adoptate în plan intern, în
timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866)
Exemplu: au contribuit la modernizarea societății românești etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Ştefan cel Mare Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: lupta de la Războieni/Războieni
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni militare
Exemplu: Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan [cel Mare] etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
tătari (3px2=6p)
Exemple: În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub
directa subordonare a Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient
instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană., tătarii pun pericol granița Moldovei etc.
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
evenimentele din perioada 1484-1487
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Test 20
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: Evenimentele din perioada 1484-1487 reflectă relațiile politice dintre Moldova și
Imperiul Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: O nouă invazie a turcilor în
Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră,
două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei și Din 1487, Moldova reîncepe să plătească
tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor. etc. Punctajul total
(10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul
de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau
doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: întemeierea Mitropoliei Moldovei de către Petru I Mușat etc. ) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menționarea oricărui principiu politic consacrat prin Constituția din 1923 (de
exemplu: separarea puterilor în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea principiului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la principiu și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la principiu
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1938
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale acesteia (de exemplu: regele
este „capul statului”, inițiativa legilor aparține regelui etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între prevederile Constituției din
1948 și cele ale Constituției din 1952 (de exemplu: Marea Adunare Națională era recunoscută
drept instituție supremă în stat, prevăd drepturile și îndatoririle cetățenilor etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în
deceniul șapte al secolului al XX-lea (de exemplu: Evoluția politică a României în deceniul
șapte al secolului al XX-lea se caracterizează prin consolidarea regimului totalitar. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu