Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2020 – varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Mihail Kogălniceanu, primește împuterniciri pentru semnarea Convenției cu Rusia la 4/16
aprilie 1877. Un indiciu al modului în care Rusia înțelegea să respecte angajamentele asumate l-a
constituit trecerea trupelor sale peste Prut [...] fără a notifica acest lucru Guvernului de la București și
înaintea ratificării Convenției de către Parlamentul român. Prin urmare, Consiliul de miniștri - întrunit
de urgență - decide să aducă la cunoștința Puterilor garante situația creată, concomitent cu
retragerea trupelor române de la Dunăre. Domnitorul [Carol I] - surprins neplăcut de «intrarea
precipitată» a armatei ruse - se simțise ofensat de Proclamația Marelui Duce Nicolae către locuitorii
României. Este și motivul pentru care domnitorul solicită explicații consulului rus la București, baronul
Stuart, exprimându-și speranța acordării unor garanții «în scris» din partea Țarului, că Rusia va
respecta toate punctele din Convenția cu România. [...] Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în
privința comportamentului trupelor țariste, domnitorul României [Carol I] ținea să sublinieze că
acestea nu vor ocupa capitala, semn de «recunoaștere a individualității noastre politice».”
(S. L. Damean, Carol I al României, 1866-1881)
B. „Deși își cucerise independența pe câmpul de luptă, cu enorme sacrificii materiale și
umane, Puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca pe un partener egal în complexul
relațiilor internaționale. Izolarea țării la Congresul de la Berlin, condițiile [...] impuse de Puterile
europene pentru recunoașterea independenței au dovedit [...] necesitatea consolidării poziției statului
român. Eventualitatea proclamării Regatului era vehiculată atât în presa din țară, cât și în cea din
străinătate imediat după consacrarea independenței. Anumite obiecții aveau să fie formulate de
Cabinetul de la Viena, care își exprima temerea că Serbia și Bulgaria ar putea urma exemplul
României. [...] Oportunitatea proclamării Regatului avea să reprezinte subiectul unei ședințe a
Consiliului de miniștri, în care toți cei prezenți se pronunțau pentru săvârșirea acestui act solemn la 8
aprilie 1881, ziua aniversară a domnitorului Carol I. [...] La 14 martie 1881, în urma unei interpelări a
lui Titu Maiorescu din ziua precedentă, [...] Corpurile legislative au votat în unanimitate proiectul de
lege potrivit căruia România s-a transformat în Regat, iar Carol I a primit titlul de Rege. [...]
Răspunzând la felicitările Parlamentului și ale membrilor Guvernului, Carol I primea titlul de Rege nu
pentru sine, ci pentru «mărirea țării».‟ (S. L. Damean, Carol I al României, 1866-1881)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi actul semnat cu Rusia, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la puterile europene. 2 puncte
3. Menţionaţi spațiul istoric și conducătorul politic al acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea pentru
proclamarea Regatului a fost votată în unanimitate. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român, în perioada 1861-1870.
6 puncte
7. Menţionaţi o prevedere asemănătoare înscrisă în două proiecte politice referitoare la statul
român, elaborate în deceniile cinci-șase ale secolului al XIX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Transilvania, Țara Românească și Moldova erau adesea copleșite de suzeranitatea
Imperiului Otoman. [...] Transilvania, ferită de lanțul Munților Carpați, era favorizată de
«protecția» habsburgică. Otomanii exercitau o suzeranitate mai puțin apăsătoare asupra acestui
principat [Transilvania], pentru a nu-i da prilej să apeleze la Habsburgi în vederea apărării sau
«eliberării». [...]
În Țara Românească, [...] odată ajuns domn, Mihai Viteazul [...] s-a pregătit de revolta
antiotomană. El a adus țara sa într-o alianță (grupare de state) contra turcilor, numită Liga
Sfântă, inițiată de Habsburgi și de papă. [...] Mihai [Viteazul] a pornit la București, în 1594,
revolta antiotomană. Cu o armată proprie [...] și cu sprijin de la aliați, domnul Țării Românești a
obținut strălucite victorii contra turcilor și tătarilor, deopotrivă la nord și la sud de Dunăre, trezind
speranța popoarelor creștine din Balcani. [...] Cea mai cunoscută bătălie a sa este cea de la
Călugăreni, din 23 august 1595, și apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, în urma căreia
pericolul otoman a fost înlăturat. În scurt timp, turcii au cerut pace și l-au recunoscut, de nevoie,
pe Mihai [Viteazul] domn. [...]
Pentru apărarea eficientă a țării sale și a creștinătății întregi era nevoie de [...] o acțiune
care să mărească baza umană, teritorială, economică a domniei, să consolideze puterea
domnului și să permită independența reală, mai ales în raport cu statul otoman. Mihai [Viteazul]
s-a gândit [...] să aducă sub propria autoritate cele trei țări, numite de umaniști Dacia. [...]
Economiile lor erau complementare, drumurile comerciale străbăteau ușor Carpații, negustorii
transilvăneni aveau privilegii în [Țara Românească și în Moldova] [...].”
(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Țării Românești, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi principatul din spațiul intracarpatic și un aspect referitor la suzeranitatea otomană
asupra acestuia, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două motive pentru care domnul Țării Românești și-a propus să
aducă sub autoritatea sa țările „numite de umaniști Dacia‟. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate de
domnul Țării Românești, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o altă instituție
centrală, în afara celor la care se referă sursa dată, este organizată în spațiul românesc, în
secolele al XII-lea – al XIV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea,
având în vedere:
- precizarea Constituției României, adoptate în primele trei decenii ale secolului al XX-lea și
menționarea a trei aspecte referitoare la aceasta;
- prezentarea unei caracteristici a Constituției din 1938;
- menționarea unei prevederi a Constituției României din 1948;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice totalitare utilizate în România, în
a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total
obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Convenție/Convenția din 4/16 aprilie 1877/Convenția din 1877 Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile Puterile europene nu se grăbeau să trateze România
ca pe un partener egal în complexul relațiilor internaționale, puterile europene au impus condiții
pentru recunoașterea independenței României etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: România, Carol I Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Un indiciu al modului în care Rusia înțelegea să respecte angajamentele
asumate l-a constituit trecerea trupelor sale peste Prut [...] fără a notifica acest lucru Guvernului
de la București și înaintea ratificării convenției de către Parlamentul român și efect: Prin urmare,
Consiliul de miniștri - întrunit de urgență - decide să aducă la cunoștința Puterilor garante situația
creată SAU Cauză: Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în privința comportamentului
trupelor țariste și efect: domnitorul României [Carol I] ținea să sublinieze că acestea nu vor ocupa
capitala, semn de «recunoaștere a individualității noastre politice». etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni de politică internă desfășurate în statul
român, în perioada 1861-1870 (1px2=2p)
Exemple: realizarea reformei agrare, adoptarea Legii instrucțiunii publice în 1864, adoptarea
Constituției din 1866 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei prevederi asemănătoare înscrise în două proiecte politice
referitoare la statul român, elaborate în deceniile cinci-șase ale secolului al XIX-lea
Exemple: unirea Moldovei cu Țara Românească, emanciparea și împroprietărirea țăranilor etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Transilvania
3 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la suzeranitatea otomană asupra acestuia,
precizat în sursa dată
Exemple: Transilvania, Țara Românească și Moldova erau adesea copleșite de suzeranitatea
Imperiului Otoman, suzeranitate otomană era mai puțin apăsătoare pentru Transilvania etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două motive pentru care domnul Țării
Românești și-a propus să aducă sub autoritatea sa țările „numite de umaniști Dacia‟ (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: Pentru apărarea eficientă a țării sale și a creștinătății întregi, să consolideze puterea
domnului, pentru a permite independența reală în raport cu Imperiul Otoman etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare
sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești au caracter antiotoman.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Mihai [Viteazul] a pornit la București, în 1594,
revolta antiotomană și Cea mai cunoscută bătălie a sa este cea de la Călugăreni, din 23
august 1595, și apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, în urma căreia pericolul otoman a
fost înlăturat. SAU Acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești au consecințe
politice. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Cea mai cunoscută bătălie a sa este
cea de la Călugăreni, din 23 august 1595, și apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, în
urma căreia pericolul otoman a fost înlăturat și În scurt timp, turcii au cerut pace și l-au
recunoscut, de nevoie, pe Mihai [Viteazul] domn. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel
parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: organizarea Voievodatului Transilvaniei, înființarea Mitropoliei Țării Românești în 1359
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1923
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei aspecte referitoare la Constituția din 1923 (de
exemplu: consacră principiul separării puterilor în stat, garantează drepturile și libertățile
cetățenești, stabilește atribuțiile instituțiilor politice, consolidează regimul democratic etc.)
(3px3=9p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a Constituției din 1938 (de exemplu:
legitimează regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, anulează principiul separării puterilor în
stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la caracteristică și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la caracteristică
- 3 puncte pentru menţionarea oricărei prevederi a Constituției României din 1948 (de exemplu:
Marea Adunare Națională are mandat de 4 ani, se constituie Prezidiul Marii Adunări Naționale etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice totalitare
utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: În a doua jumătate
a secolului al XX-lea, practicile politice totalitare utilizate în România au vizat domeniul
economic., Practicile politice totalitare utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al
XX-lea, au încălcat drepturile și libertățile cetățenești. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu