Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2019 – sesiunea specială, 28 mai 2019, varianta 8

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „O povară în plus pentru economia României era prezența copleșitoare a Uniunii
Sovietice. Plata despăgubirilor de război, în care se includeau alimente și materii prime de toate
felurile, pradă de război, în special echipament industrial și obligația de a furniza armatelor sovietice
din teren tot felul de bunuri au secătuit țara de resurse de care avea mare nevoie pentru propria
redresare economică.
În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul
asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și
toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării
industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care
combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și
distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie [...] și
în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a
fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Speranțele românilor într-un viitor economic din ce în ce mai luminos au fost sporite de
existența unei cantități din ce în ce mai mare de bunuri de larg consum la sfârșitul anilor `60, dar
când restricțiile au ajuns un lucru la ordinea zilei, în anii `70 și `80, aceste speranțe au fost
zdruncinate. În lumina admirației lui Ceaușescu pentru Stalin, nu este surprinzător faptul că politica
economică a fost caracterizată de obsesia pentru industrializare și opoziția totală față de orice formă
de proprietate privată. În consecință, Ceaușescu a fost cu atât mai iritat de faptul că promotorul
reformelor economice în blocul răsăritean, în 1985, avea să fie noul lider al Uniunii Sovietice, Mihail
Gorbaciov, și ca atare, la ședința Comitetului Central al Partidului Comunist din noiembrie 1985, și-a
exprimat opoziția față de schimbare. [...] Ceaușescu a intervenit în mod constant în probleme
economice și [...] a continuat «vizitele de lucru» în întreprinderile unde dădea «indicații prețioase».
Prin urmare, aceste indicații erau aplicate, în măsura în care era posibil, dar asta ducea la ajustări
continue ale politicii și practicii economice, care-i năuceau pe conducătorii de întreprinderi și pe
muncitori, având un efect opus celui dorit [...]. România și-a întors privirea către țările Europei
Occidentale pentru împrumuturi, dar plata acestora fusese evaluată pe baza unor estimări prea
optimiste cu privire la capacitatea de a plăti datoriile prin exporturi, întrucât acestea s-au dovedit a fi
de slabă calitate.” (D. Deletant, România sub regimul comunist)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un conducător politic precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la despăgubirile de război. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile economice
vizau și agricultura. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni din politica internă a statului român desfășurate în perioada
totalitarismului, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din România, în secolul al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„La 4/16 aprilie 1877 a fost semnată Convenția de la București, în temeiul căreia trupele
rusești aveau dreptul să treacă pe teritoriul României, iar Rusia se obliga «a menține și a face să
se respecte drepturile politice ale statului român [...], precum și a apăra integritatea teritorială a
României».
În ziua de 12/24 aprilie începea războiul ruso-turc, iar artileria turcă a bombardat localitățile
românești de la Dunăre. [...] Războiul pentru independență începuse. [...] Participarea românilor –
refuzată inițial [...] de țar – devenise indispensabilă pentru trupele rusești. În ziua de 16/28 august
a avut loc [...] întâlnirea lui Carol I cu țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae. [...] După
discuție [...], marele duce Nicolae i-a oferit domnitorului, în numele țarului Alexandru al II-lea, comanda
supremă asupra trupelor rusești din fața Plevnei. [...] Prezența celor 38.000 de ostași români pe frontul
de la Plevna a schimbat radical raportul de forțe în defavoarea turcilor. La 30 august a început cel
de-al treilea atac asupra Plevnei, în urma căruia ostașii români au reușit, cu grele sacrificii, să
cucerească reduta Grivița I. [...] După lupte grele și un lung asediu, Plevna a fost cucerită de
trupele româno-ruse la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, când comandantul cetății, Osman Pașa
s-a predat. Ostașii români s-au acoperit de glorie nu numai în luptele de la Plevna, dar și de la
Rahova, Smârdan și Vidin, pecetluind [...] independența de stat a României. [...] Ca urmare a
înfrângerii militare suferite, Imperiul Otoman a cerut armistițiul. [...]
Tratatul din 1/13 iulie 1878 recunoștea independența de stat a României, precum și
reunirea Dobrogei cu patria mamă. Pe de altă parte, România a fost nevoită «să retrocedeze [...]
împăratului Rusiei» trei județe din sudul Basarabiei.
La 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de
«Alteță Regală». Prin aceasta se urmărea [...] afirmarea României în arena internațională – ca un stat
independent și suveran, care a rupt definitiv cu trecutul de vasalitate față de Imperiul Otoman [...].”
(I. Scurtu, Monarhia în România)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o luptă precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul României și scopul preluării titlului de Alteță Regală de către acesta, la
care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Convenția de la București. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la ostașii români, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român modern a fost
consolidat în perioada anterioară evenimentelor descrise în sursa dată. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile militare și diplomatice
desfășurate de români în Evul Mediu şi la începuturile modernității, având în vedere:
- precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc, în Evul Mediu;
- menționarea a două acţiuni militare la care participă românii în a doua jumătate a secolului al
XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea și a două asemănări între acestea;
- prezentarea unei acţiuni militare desfășurată în spațiul românesc, în a doua jumătate a
secolului al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la diplomația promovată de români la sfârșitul
Evului Mediu și începuturile modernității şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 8
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Ceaușescu, Stalin, Mihail Gorbaciov/Gorbaciov Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: includeau alimente și materii prime de toate felurile, au
secătuit țara de resursele de care avea nevoie pentru propria redresare economică etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Partidul Comunist, România/Uniunea Sovietică Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: În lumina admirației lui Ceaușescu pentru Stalin, nu este surprinzător faptul că
politica economică a fost caracterizată de obsesia pentru industrializare și opoziția totală față de
orice formă de proprietate privată și efect: În consecință, Ceaușescu a fost cu atât mai iritat de
faptul că promotorul reformelor economice în blocul răsăritean, în 1985, avea să fie noul lider al
Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov SAU Cauză: Ceaușescu a fost cu atât mai iritat de faptul că
promotorul reformelor economice în blocul răsăritean, în 1985, avea să fie noul lider al Uniunii
Sovietice, Mihail Gorbaciov și efect: ca atare, la ședința Comitetului Central al Partidului Comunist
din noiembrie 1985, și-a exprimat opoziția față de schimbare etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni din politica internă a statului român
desfășurate în perioada totalitarismului, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, utilizarea cenzurii etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a democrației din România, în secolul al XX-lea
Exemple: garantează drepturile cetățenești, guvernarea pe baza principiului separării puterilor etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Grivița I, Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol I
3 puncte pentru menționarea scopului preluării titlului de Alteță Regală de către Carol I
Exemple: afirmarea României, ca stat independent, în relațiile internaționale, Prin aceasta se
urmărea [...] afirmarea României în arena internațională – ca un stat independent și suveran, care
a rupt definitiv cu trecutul de vasalitate față de Imperiul Otoman etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Convenția de la București (3px2=6p)
Exemple: a fost semnată la 4/16 aprilie 1877, trupele rusești aveau dreptul să treacă pe
teritoriul României, Rusia se obliga «a menține și a face să se respecte drepturile politice ale

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
statului român [...], precum și a apăra integritatea teritorială a României» etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la ostașii românii
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: În războiul antiotoman din 1877-1878, ostașii români au participat la cucerirea
Plevnei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prezența celor 38.000 de ostași
români pe frontul de la Plevna a schimbat radical raportul de forțe în defavoarea turcilor. și La
30 august a început cel de-al treilea atac asupra Plevnei, în urma căruia ostașii români au
reușit, cu grele sacrificii, să cucerească reduta Grivița I. SAU
Implicarea ostașilor români în războiul din 1877-1878 are consecințe negative pentru otomani.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prezența celor 38.000 de ostași români pe frontul
de la Plevna a schimbat radical raportul de forțe în defavoarea turcilor. și După lupte grele și un
lung asediu, Plevna a fost cucerită de trupele româno-ruse la 28 noiembrie/10 decembrie 1877,
când comandantul cetății, Osman Pașa s-a predat. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel
parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: reformele realizate în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866); adoptarea
Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale din spațiul românesc, în Evul Mediu (de
exemplu: Domnia, Biserica etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni militare la care participă românii în a
doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: lupta
de la Rovine desfășurată la sfârșitul secolului al XIV-lea, lupta de la Nicopole din 1396, lupta de la
Varna din 1444 etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: caracter
antiotoman, se înscriu în politica de cruciadă, implicarea voievozilor români etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni militare desfășurată în spațiul românesc, în a
doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: lupta de la Vaslui din 1475, lupta de la
Codrii Cosminului de la sfârșitul secolului al XV-lea etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea militară
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la diplomația promovată de români
la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității (de exemplu: Diplomația promovată de
români la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității are caracter antiotoman. SAU La
sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, diplomația promovată de români este orientată
spre puteri creștine. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu