Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2019 – 20 martie 2019, clasa a 12-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. c)
Istorie
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Preluarea conducerii Ministerului Industriei şi Comerţului de către secretarul general al
Comitetului Central al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sfârşitul lunii noiembrie 1946 şi
sporirea atribuţiilor acestui departament prin noile reglementări din 5 aprilie 1947, au conferit
Partidului Comunist posibilitatea coordonării întregii politici economice a guvernului în direcţia
anticapitalistă. Încă de la sfârşitul anului 1946 guvernul trecuse la aplicarea, din iniţiativa P.C.R., a
unor măsuri radicale, de dirijare şi control a diverselor laturi ale activităţii social-economice, care
ignorau sau încălcau principiile economiei de piaţă.
Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea pentru etatizarea şi reorganizarea Băncii Naționale a
României. Cel mai important centru financiar şi singurul institut de emisiune [monetară] al ţării a
devenit o pârghie importantă în activitatea de finanţare a ramurilor economiei naţionale, pentru a
asigura controlul statului asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare,
asupra creditului şi emisiunii de monedă. [...] Controlul şi intervenţia statului, a Partidului Comunist,
au devenit, în a doua jumătate a anului 1947, multilaterale şi au cuprins principalele ramuri ale
industriei a căror producţie era controlată în proporţii apreciabile, depăşind 50% din aceasta.‟
(Istoria Românilor)
B. „Sub directa supraveghere a Securității au loc toate arestările şi detenţiile din închisori,
de pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia
Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951, începe, în cele mai inumane condiţii,
deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. [...] În închisori şi lagăre se trece la un
regim de suprimare neînchipuit de dur. [...]
În cultură se aplică acelaşi model de la Răsărit, ca și în toate celelalte domenii. Ca urmare,
se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile României cu Occidentul sunt complet
întrerupte. Învăţământul este reorganizat după modelul sovietic. [...] Până şi manualele sunt
traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). [...] Istoria naţională
este rescrisă pe baze marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege
a învăţământului lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul
regim. [...] Presa de opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul
Informaţiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000
de titluri de cărţi şi reviste.‟ (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică la care se referă sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Securitate. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic și spațiul istoric, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că statul intervine în
economie prin măsuri de dirijare și control. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două constituții adoptate în România, în perioada regimului politic totalitar. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Între întemeierea Valahiei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se
datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local,
anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este
rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un
conducător venit de peste munţi. […]
Tătarii au făcut numeroase incursiuni în Ardeal şi Ungaria; drumul lor obişnuit era prin
trecătorile Carpaţilor moldoveni. […] Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic [...] întreprinse […] o
mare expediţie împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului
lor Dragoş, şi secuii […]. Expediţia avu succes deplin; tătarii fură goniţi din ţinuturile de la răsărit de
Carpaţi şi se retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre. Experienţa arătase însă că Ardealul nu
putea fi apărat eficace decât de pe versantul oriental al Carpaţilor. De aceea, [Ludovic], regele
Ungariei […] făcu aici – se pare în 1352 sau 1353 – o «marcă» de apărare a regatului […] [condusă
de] Dragoş, voievodul românilor din Maramureş. Moldova este întemeiată, dar nu ca stat
independent, ci depinzând, în această primă fază, de regele Ungariei. […]
În 1359 […] are loc însă venirea lui Bogdan din Maramureş […], acela care […] a asigurat
prin luptă independenţa [statului moldovean] faţă de unguri şi i-a dat o dinastie […]. Întemeierea
noului stat românesc s-a făcut deci printr-o cucerire. Cu sabia a ocupat Bogdan ţinuturile peste
care avea să domnească apoi. Boierii pe care i-a găsit el aici, proprietarii de moşii de pe văile
Siretului, Prutului şi ale afluenţilor acestora, s-au închinat în cea mai mare parte şi l-au recunoscut
ca stăpân, iar el le-a lăsat moşiile mai departe.” (C. C. Giurescu, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric din care provine Bogdan, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi statul medieval românesc din sudul Carpaților și modalitatea întemeierii acestuia, la
care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Dragoș. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul lui Bogdan în evenimentele
desfășurate în estul Carpaților, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia instituțiile centrale au un rol
important în organizarea statului medieval românesc din sudul Carpaților. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului
modern român, având în vedere:
- precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român modern în
secolul al XVIII-lea;
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
- prezentarea faptului istoric prin care s-a întemeiat statul român în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist/P.C.R. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Sub directa supraveghere a Securității au loc toate
arestările şi detențiile din închisori, Securitatea supraveghează detențiile din închisori și de pe
șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră. etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej, România. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că
statul intervine în economie prin măsuri de dirijare și control
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: În cultură se aplică acelaşi model de la răsărit, ca și în toate celelalte domenii. și
efect: Ca urmare, se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. SAU Cauză: pentru a controla
presa, radioul, cinematografia, teatrul și efect: Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul
Informaţiilor etc.
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două constituții adoptate în România, în perioada
regimului politic totalitar (1px2=2p)
Exemple: Constituția din 1948, Constituția din 1952, Constituția din 1965
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei constituții menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la constituție (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a democrației din Europa, în a doua jumătate a
secolului al XX-lea
Exemple: se bazează pe organizarea alegerilor libere, este reinstaurată în Europa de Est după
înlăturarea regimurilor comuniste etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Maramureș Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Valahia
3 puncte pentru menționarea modalității întemeierii Valahiei
Exemple: reunirea diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local;
printr-un proces intern, prin unificarea formațiunilor politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub conducerea
voievodului de la Câmpulung şi Argeş etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Dragoș (3px2=6p)
Exemple: este voievodul românilor din Maramureş; participă, în calitate de voievod al românilor,
la expediția antitătară organizată de regele Ungariei; conduce marca de apărare întemeiată de

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
regele Ungariei în estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la rolul lui
Bogdan în evenimentele desfășurate în estul Carpaților
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Bogdan are un rol esențial în procesul de constituire a statului medieval Moldova.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Bogdan […] a asigurat prin luptă independenţa
[statului moldovean] faţă de unguri și Bogdan […] i-a dat o dinastie.
SAU
Bogdan este conducătorul acțiunilor militare prin care s-a întemeiat Moldova. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Bogdan […] a asigurat prin luptă independenţa [statului
moldovean] faţă de unguri și Cu sabia a ocupat Bogdan ţinuturile peste care avea să
domnească apoi etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: existența Domniei ca instituție politică centrală; constituirea Mitropoliei Țării
Românești (1359) etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul
român modern în secolul al XVIII-lea (de exemplu: necesitatea modernizării vieții politice/a
societății, pentru modificarea statutului politico-juridic internațional etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român modern,
elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Cererile norodului românesc -1821,
Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei-1848, Proclamația de la Islaz etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecărui proiect politic menționat (de
exemplu: solicită numirea în funcții după merit, constituirea unei armate naționale; prevede unirea
Moldovei cu Țara Românească, propune o soluție pentru rezolvarea problemei agrare; solicită
alegerea domnului pe cinci ani din toate categoriile sociale, libertatea tiparului etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea faptului istoric prin care s-a întemeiat statul român în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: dubla alegere a domnitorului Al. I. Cuza, în anul
1859, unirea Moldovei cu Țara Românească-1859 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția României în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România
evoluează ca stat modern guvernat pe baza principiului separării puterilor., Evoluția României,
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vizează consolidarea statului. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, ca
urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu