Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2018 – 21 martie 2018, clasa a 12-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. c)
Istorie
Simulare pentru clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Într-o vreme […] când conștiința națională făcea progrese, revenirea pământenilor în
scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva
desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renașterii naționale». […]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai
importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie
zisă a Cărvunarilor […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional: domnia
legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ
- Sfatul obştesc. Constituţia Cărvunarilor cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum respectul
proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii nu erau aplicate
însă consecvent, pentru că în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime se arăta
preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. Constituţia Cărvunarilor a
fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi]
a fost asigurată şi de înţelegerea turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman (1826). Acordul
confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa durata
domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „Regulamentele organice au fost redactate de comisii de boieri, deţinători ai unei vechi
«experienţe» în acest domeniu, dar sub supravegherea autorităţilor ruseşti pentru că acestea erau
preocupate să facă din textele fundamentale elaborate un mijloc de consolidare a influenței Rusiei în
Principatele dunărene. [...] Puterea legislativă era reprezentată de o Adunare obștească, aleasă pe
cinci ani, în care ponderea importantă revenea marii boierimi; Adunării îi revenea iniţiativa şi
redactarea legilor, prezentate apoi domnului. Acesta era ales pe viață de o Adunare obștească
extraordinară. [...] Regulamentele organice au rămas prizoniere principiului medieval al privilegiului
deoarece erau scutite de impozite boierimea şi clerul. [...] Principatele dunărene au trăit sub un
condominiu ruso-turc, curtea suzerană şi curtea protectoare, aflându-se într-un puternic dezechilibru
de putere în beneficiul celei din urmă. [...] Deşi Regulamentele organice prevedeau alegerea
domnilor, Rusia şi Turcia au decis să numească, pentru început, domni în cele două principate:
Alexandru Ghica în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în Moldova.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi proiectul politic precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la domnii „Principatelor dunărene‟. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție din care făceau parte boierii, precizată în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în stat trebuie respectată
supremația legilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celui la care se referă sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o constantă în desfășurarea acțiunilor prin care a fost consolidat statul român în a
doua jumătatea a secolului al XIX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În privința autorității principelui Transilvaniei […], una din problemele ridicate de Stări în
Adunarea țării de la Cluj a constat în recunoașterea dreptului de a obține libera alegere pe viață a
conducătorului țării [...]. Cererea s-a bucurat de acordul Porții abia în 1552, când sultanul [...]
acceptă acest principiu cu condiția ca cel «ales» de Stări să fie Ioan Sigismund Zápolya, persoană
numită de Poartă. [...] În situațiile în care candidatul Stărilor nu coincidea cu cel al Porții, aceasta din
urmă își susținea candidatul prin aducerea în țară de trupe militare, direcționând în sensul dorit de
ea «libera alegere» a principelui. [...]
În probleme referitoare la justiție și legislație atribuțiile principelui sunt complexe. [...] În
domeniul financiar are dreptul de a dispune de dări, de veniturile din dijme, din mine și ocne, din
vămi, din domeniile fiscale etc. […] Prerogativele financiare ale principelui se răsfrâng și asupra
comerțului intern și extern, asupra căruia în anumite perioade își impune dreptul de monopol. […]
Prerogativele principelui în chestiuni legate de politica externă au fost multiple […]. Poziția
geo-strategică a Transilvaniei situată la limita de interferență a două mari puteri i-a oferit o mai
mare libertate și inițiativă în problemele de politică externă. Bunele relații ale principelui cu Imperiul
Otoman, dar și legăturile pașnice cu Imperiul Habsburgic au constituit garanția unei domnii liniștite
și stabile. Inițiativa în acest domeniu al politicii externe a aparținut în primul rând principelui [...].
Stările întrunite în adunări confirmă un tratat deja încheiat de principe [...]. Controlul și autoritatea
princiară absolută cerea ca orice relație de politică externă stabilită de vreun transilvănean să-i fie
adusă la cunoștință cu prioritate. [...] Se poate vorbi totuși și de o știrbire a prerogativelor princiare
în acest domeniu, deoarece se solicita de către Poartă, ca putere suzerană, înștiințarea și
obținerea acordului ei atunci când era la mijloc încheierea unor tratate ce presupuneau și ajutorul
militar.” (Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi principatul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați puterea suzerană a principatului și o modalitate prin care aceasta intervine în
politica internă a țării, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la atribuțiile principelui în domeniul
economic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul principelui în politica externă,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XVIII-lea
intervin modificări în organizarea unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având
în vedere:
- menţionarea a două constituții ale României din prima jumătate a secolului al XX-lea și
precizarea unei asemănări între acestea;
- menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din 1952;
- prezentarea unei trăsături a Constituției din 1965;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârșitul secolului al
XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare pentru clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea proiectului politic precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la domnii „Principatelor
dunărene‟
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărei instituții din care făceau parte boierii, precizate în
sursa A, respectiv în sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine
că în stat trebuie respectată supremația legilor
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român
modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celui la care se referă sursa A
(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei constante în desfășurarea acțiunilor prin care a fost
consolidat statul român în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea principatului precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea puterii suzerane a principatului și a oricărei modalități prin
care aceasta intervine în politica internă a țării, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
atribuțiile principelui în domeniul economic (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la rolul
principelui în politica externă
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XII-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două constituții ale României din prima jumătate
a secolului al XX-lea (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între constituţiile menționate
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1952
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei trăsături a Constituției din 1965
3 puncte pentru prezentarea trăsăturii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la trăsătura menţionată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la
sfârșitul secolului al XX-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu