Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2018 – 21 martie 2018, clasa a 11-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. c)
Istorie
Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În urma declarației lui Robert Schuman, de la 9 mai 1950, care vizează punerea în
comun a producției franco-germane de cărbune și oțel, la 18 aprilie 1951 se semnează la Paris
Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO). După ratificarea de
către Belgia, Republica Federală Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos (Cei șase),
tratatul intră în vigoare la 23 iulie 1952, pentru o perioadă de 50 de ani. [...] Acest prim tratat are
drept obiectiv imediat instituirea unei piețe comune a cărbunelui și oțelului [...]. Un alt obiectiv este
de a pune bazele unei comunități economice și apoi, treptat, politice. Acest tratat, care înființează o
Înaltă Autoritate, o Adunare Comună, un Consiliu Special de Miniștri și o Curte de Justiție, se află
la originea sistemului instituțional al Uniunii Europene de astăzi. La scurt timp după instituirea
CECO, Franța prezintă un proiect de integrare militară supranațională. Astfel, la 27 mai 1952, cei
șase membri ai CECO semnează la Paris un Tratat de instituire a Comunității Europene de
Apărare (CEA). Tratatul prevede crearea unei armate europene. Textul nu este însă ratificat de
Adunarea Națională a Franței [...].”
(Secretariatul General al Consiliului, O Uniune de drept: de la Paris la Lisabona)
B. „Începând cu 1979, în sudul Europei au loc schimbări de regim politic. Pentru a stabiliza
democrația restaurată în Grecia și a consolida economia acestei țări, se semnează la Atena, la 28
mai 1979, Tratatul de aderare a Greciei la Comunitățile Europene. Tratatul intră în vigoare la 1
ianuarie 1981. De asemenea, Tratatul de aderare a Spaniei și a Portugaliei este semnat la Madrid
și la Lisabona la 12 iunie 1985 și intră în vigoare la 1 ianuarie 1986. Europa celor șase, devenită
ulterior a celor nouă și apoi a celor zece, va fi de acum înainte cunoscută sub denumirea de
Europa celor doisprezece. [...]
La 17 februarie, la Luxemburg, precum și la 28 februarie, la Haga, Cei doisprezece
semnează Actul Unic European, pentru a da un nou impuls politic și economic construcției
europene. Acest tratat intră în vigoare la 1 iulie 1987. [...] Competențele comunitare sunt extinse
[...], iar Consiliul poate adopta hotărâri cu majoritate calificată. Competența legislativă a
Parlamentului European este consolidată [...]. Asistăm la începutul extinderii treptate și, în paralel,
de la un tratat la altul, a competențelor Parlamentului European în calitate de colegiuitor alături de
Consiliu [...].” (Secretariatul General al Consiliului, O Uniune de drept: de la Paris la Lisabona)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o instituție precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Parlamentul European. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un document oficial semnat de state europene la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statele europene
sunt interesate de constituirea unei armate comune. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni desfășurate în procesul de integrare europeană din a doua
jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între regimurile politice din țările care participă la integrarea
europeană, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„În cultură se aplică același model ca în Răsărit, ca și în toate celelalte domenii. [...]
Cetățeanul român este supus unei campanii ideologice, și mai accentuată între 1956 și 1958, după
revoluția ungară, când Gh. Gheorghiu-Dej voia să furnizeze sovieticilor dovezi de fidelitate menite
a-i înlesni demersurile de îndepărtare a trupelor sovietice din țară și de a-i consolida puterea [...].
Pentru intelectualul român schimbarea paradigmei culturale vestice cu cea estică [...] a fost
un șoc puternic resimțit. Sunt acuzați de colaboraționism, de rătăciri ideologice și de pactizare cu
nazismul german, o serie de scriitori, «ceea ce – cum scrie istoricul și criticul literar Mircea Popa –
creează panică și derută în rândul scriitorilor, care, de teama represaliilor, se înregimentează
masiv în rândurile Partidului Comunist Român sau răspund unor comenzi politice imediate, scriind
cu frenezie despre traduceri din literatura sovietică, indiferent dacă acestea au anumite calități sau
sunt simplă maculatură». Se creează îndată un nou contingent de scriitori, gata să-și însușească
repede și în chip radical lecția noii literaturi promovată de ideologi amenințători apăruți peste
noapte în coloanele unor ziare ale propagandei de partid [...] care, în dorința de parvenire și glorie,
îi vor defăima pe cei de dinaintea lor [...], astfel încât în curând scena literară va fi dominată de o
literatură total aservită ideologiei comuniste. [...]
Renumite reviste literare românești sunt sistate, iar edituri sunt închise. [...] Aproape
întreaga producție editorială este dominată de cartea sovietică. Se traduce și se publică masiv în
acei ani literatura sovietică de actualitate sau consacrată «Revoluției» sau «Marelui Război pentru
Apărarea Patriei», cărți tehnice sovietice.... [...] Crește și numărul volumelor de carte achiziționată
din URSS, deci carte apărută în limba rusă, care întrece de zeci de mii de ori cartea străină
achiziționată [...].‟ (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați liderul politic și un obiectiv al acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la publicații. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la scriitori, susținându-l cu două
informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia cultura română are
caracter european în perioada interbelică. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant
și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa în perioada postbelică, având
în vedere:
- menționarea a două forme de organizare statală din Europa postbelică și a câte unei
trăsături a fiecăreia;
- precizarea unei cauze a dezvoltării noilor tehnologii și prezentarea unui aspect referitor la
impactul tehnologiei asupra mediului, în perioada postbelică;
- formularea unui punct de vedere referitor la economia din România postbelică şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărei instituții precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Parlamentul
European
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui document oficial semnat de state europene la care
se referă sursa A, respectiv sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine
că statele europene sunt interesate de constituirea unei armate comune
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în procesul de
integrare europeană din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă
sursele date (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între regimurile politice din țările care
participă la integrarea europeană, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea formațiunii politice precizate în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea liderului politic și a oricărui obiectiv al acestuia, la care se
referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
publicații (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la scriitori
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două forme de organizare statală din Europa
postbelică și a oricărei trăsături a fiecăreia (3px4=12p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a dezvoltării noilor tehnologii
2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la impactul tehnologiei asupra
mediului, în perioada postbelică
3 puncte pentru prezentarea aspectului menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la economia din România
postbelică
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu