Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2017 – 28 iunie 2017, varianta 2

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2017
Proba E. c)
Istorie
Varianta 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat [...] o ameninţare pentru
Ţara Românească. Mircea cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului Dobrotici,
Dobrogea, şi trimiţând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe Lazăr al Serbiei în bătălia de la
Kossovopolje (1389) încheiată cu înfrângerea forţelor creştine. Scurt timp după biruinţă, noul sultan,
Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat în operaţiuni militare în Anatolia, astfel că replica otomană la
acţiunile lui Mircea a fost dată de unul din comandanţii otomani, Firuz bei, care a efectuat o
incursiune de pradă [...] în Ţara Românească.
Atacul otoman l-a găsit pe domnul Ţării Româneşti în raporturi tensionate cu regele Ungariei,
Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin. Pentru a
contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân a intrat în legătură - prin intermediul domnului
Moldovei, Petru Mușat - cu regele Vladislav Jagello al Poloniei şi a încheiat o alianţă (1389),
reînnoită în 1390 și 1391. Prezenţa otomană la Dunăre impunea însă cooperarea dintre Ţara
Româneasca şi Ungaria. [...] Pentru a-şi consolida poziţia, în perspectiva iminentei invazii otomane,
Mircea a încheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg (Braşov, 7 martie 1395) privind modalitatea
de cooperare militară împotriva turcilor.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la
Dunăre, din 1441, cu paşa Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18
martie 1442) şi repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiaşi an, distrusese la
Poarta de Fier un detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe Ialomiţa, în Țara Românească, grosul
armatei duşmane, luându-i o pradă uşoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese marea
expediţie din 1443 care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În cursul
ei, avusese mai multe biruinţe, luând mii de prizonieri şi o sumă de steaguri. O menţiune deosebită
merită, în această expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi cele de la trecătoarea Kunoviţa, în
timpul retragerii, între Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expediţie, din
toamna anului 1444, care trebuia să ducă la izgonirea turcilor din Europa şi la ocuparea
Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în vecinătatea oraşului Varna. [...] Nici în 1445, cu prilejul
expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un rezultat general apreciabil.”
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la „expediția‟ din 1443. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un conducător politic din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că lupta creștinilor are
drept scop alungarea otomanilor din Europa. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la acţiunile diplomatice la care participă românii în a
doua jumătate a secolului al XV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituţii centrale din spaţiul românesc extracarpatic în
secolul al XVI-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Evenimentele care aveau loc în vestul Europei [...] i-au îndemnat pe intelectualii români să
treacă la acțiune. La începutul lunii aprilie, boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la Iași o
întâlnire, în scopul de a denunța despotismul. [...] Erau hotărâți să limiteze puterile domnului
Moldovei, Mihail Sturdza [...] fără intenția de a răsturna structurile politice și sociale existente [...].
Sturdza răspunse prin forță revendicării lor și, după scurte ciocniri, mulți dintre revoluționarii de
frunte au fost exilați.
În Țara Românească, [...] în luna martie, C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții, au
format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. Nicolae Bălcescu,
exponent al spiritului revoluționar în rândurile studențimii române de la Paris, s-a alăturat
comitetului în aprilie. În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului și-au pus planul în
aplicare. [...] S-a dat citire unei Proclamații în care se prezenta programul revoluției. [...] Comitetul
revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar
nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de
Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le
promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor,
împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața
politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de
clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit
și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea
domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. [...]
Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23 iunie
[...]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la Islaz.
Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să semneze
Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a recunoscut noul cabinet
ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar la 13/25 iunie a abdicat și a
fugit la Brașov.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un document cu rol de constituție, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un membru al comitetului revoluționar și atitudinea acestui organism față de o mare
putere, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din Moldova. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principiile propuse de comitetul
revoluționar din Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la
relațiile internaționale prin implicarea în „criza orientală‟. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în perioada postbelică,
având în vedere:
- menţionarea a două măsuri adoptate pe plan intern în România, în perioada stalinismului și
precizarea unei asemănări între acestea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea României în Războiul Rece, în etapa
stalinismului;
- menţionarea a două caracteristici ale naţional-comunismului din România;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârşitul
secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2017
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la „expediția‟ din 1443
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui conducător politic din spațiul românesc la care se
referă sursa A, respectiv sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine
că lupta creștinilor are drept scop alungarea otomanilor din Europa
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la acţiunile diplomatice
la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituţii centrale din spaţiul
românesc extracarpatic în secolul al XVI-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărui document cu rol de constituție, precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui membru al comitetului revoluționar și a atitudinii
acestui organism față de oricare mare putere, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
acțiunile din Moldova (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
principiile propuse de comitetul revoluționar din Țara Românească
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două măsuri adoptate pe plan intern în
România, în perioada stalinismului (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între măsurile menționate
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea României în
Războiul Rece, în etapa stalinismului
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale naţional-comunismului
din România (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la
sfârşitul secolului al XX-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu