Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2017 – sesiunea august–septembrie, 23 august 2017, varianta 10

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2017
Proba E. c)
Istorie
Varianta 10
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 14 aprilie 1877, Carol a prezidat o ședință a Consiliului de Coroană […]. Elementele
concrete ale situației erau clare majorității participanților și aceștia au acceptat convenția cu Rusia.
M. Kogălniceanu, care a devenit ministru de externe […], a semnat convenția. […] Rusia a declarat
război Turciei la 24 aprilie și, în aceeași zi, trupele ei au început să treacă Prutul în Moldova.
Guvernul român însă a protestat pe loc, întrucât Senatul și Camera nu ratificaseră convenția. A
protestat de asemenea cu putere față de emiterea de proclamații către poporul român de către
comandanții militari ruși, considerând-o drept o uzurpare a autorității suverane. […]
Opinia publică și membri ai Camerei cereau ca guvernul să declare imediat independența.
[...] La 21 mai, M. Kogălniceanu a declarat că voturile Camerei și ale Senatului […] de ratificare a
convenției cu Rusia, rupseseră automat ultimele legături ale României cu Imperiul Otoman și că
românii erau astfel o națiune independentă. Camera a reacționat prompt, adoptând o moțiune prin
care lua act de «independența absolută» a țării. Senatul a procedat la fel în aceeași zi. Însă
inițiativa românească nu a câștigat simpatie în rândul marilor puteri. Acestea au dezaprobat actul
ca o încălcare a tratatelor existente și o complicare și mai mare a unei situații și așa primejdioase.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Rusia a voit să profite singură de victorie și a încheiat o pace separată cu otomanii, la San
Stefano, în februarie 1878 [...]. Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria, au protestat și s-a
încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia echilibrul era în parte restabilit [...]:
Anglia primea insula Cipru, Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia și Herțegovina, Bulgaria
de la nord de Balcani devenea provincie autonomă sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Rusia
primea teritorii în Caucaz și la Marea Neagră. În același timp, a fost recunoscută independența
României, Serbiei și a Muntenegrului. România nu avea însă numai motive de mulțumire. […] Țara
nu a fost recunoscută drept cobeligerantă, iar Rusia, care se angajase să apere integritatea
teritorială a României, ocupa din nou cele trei județe din sudul Basarabiei, importante pentru
accesul la Dunăre. De asemenea, pentru recunoașterea deplină a independenței sale de către
marile puteri, România trebuia să acorde cetățenie și locuitorilor necreștini de pe teritoriul său […].
Totuși, marile puteri au acceptat să recunoască, la propunerea Rusiei, unirea Dobrogei centrale și
de nord și a Deltei Dunării cu România […].” (I. A. Pop, Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la ministrul de externe. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că guvernul a protestat
față de acțiunile comandanților militari ruși. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două măsuri de consolidare a statului român modern, adoptate în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile internaționale
de la începutul secolului al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Politica externă a lui Petru [Muşat] a avut o linie precisă: alianţa strânsă cu Polonia şi cu
Ţara Românească. [...] În 1387, el prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello [...] recunoscându-l
ca suzeran al său şi făgăduindu-i ajutor împotriva duşmanilor. Bineînţeles, la rândul lui, şi regele
Poloniei trebuia să-l ajute pe domnul Moldovei împotriva duşmanilor. [...] Recunoaşterea
suzeranităţii polone a fost o măsură de precauţie din partea lui Petru. Ea împiedica un atac dinspre
miazănoapte şi-i asigura în acelaşi timp un ajutor în caz de conflict cu ungurii. [...] Împrejurările
determină ca acest ajutor să se producă în curând, dar nu sub formă militară și nici așa cum s-ar fi
putut bănui, de la poloni spre moldoveni, ci [...] invers. În 1388 [...] regele Poloniei se adresează lui
Petru, rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint [...]. Petru [...] îi numără numai 3000.
Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită în termen de trei ani, garanție fiind
ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele de Pocuția – pe care domnul Moldovei va avea drept
să-l ocupe în caz de neachitare. [...]
Petru a mijlocit şi apropierea domnului contemporan din Ţara Românească, Mircea cel
Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care determinaseră pe domnul Moldovei să intre în legături
strânse cu Vladislav Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau – în cazul în care s-ar produce
– ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul şi lui Mircea. Şi acesta putea fi atacat dinspre
miazănoapte de unguri [...]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai mare cu cât se putea adăuga şi
un atac [...] al turcilor care ating în vremea aceasta linia Dunării. De aceea, Mircea caută aliaţi şi îi
găseşte [...] în poloni. La 10 decembrie 1389, câteva luni numai după ce creştinii din Balcani
fuseseră învinși de turci la Câmpia Mierlei, trimişii lui Mircea [...] încheiau la Radom, la miazăzi de
Varşovia, un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. [...] La 17 martie 1390 [...] se face o specificare
mai amănunţită a condiţiilor alianţei. Se prevedea, de data aceasta, că regele Poloniei nu va porni
la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea şi divanului acestuia motivul, perspectivă
aprobată în prealabil de sfatul polon. De asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund, regele
Ungariei, şi Mircea, ea va trebui să fie acceptată şi confirmată şi de Vladislav. Orice membru nou
ar intra în această alianţă va fi nevoit să respecte prevederile contractului.”
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a alianței acestuia cu polonezii, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile alianței dintre Țara
Românească și Polonia, stabilite în 1390. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la omagiul depus de Petru Mușat,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni
diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stalinism și naţional-comunism în
România, având în vedere:
- menţionarea a două acţiuni desfăşurate în România în perioada stalinismului și precizarea
unei caracteristici a uneia dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la atitudinea României în relaţiile internaţionale, în
timpul stalinismului;
- menţionarea a două acțiuni desfășurate de regimul național-comunist în România;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada
național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2017
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 10
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărui stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în
sursa B
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la ministrul de externe
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două mari puteri la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine
că guvernul a protestat față de acțiunile comandanților militari ruși
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două măsuri de consolidare a statului român
modern, adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care se
referă sursele date (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei măsuri menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de statul
român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea domnului Țării Românești și a oricărei cauze a alianței
acestuia cu polonezii, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
prevederile alianței dintre Țara Românească și Polonia, stabilite în 1390 (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
omagiul depus de Petru Mușat
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate în România în
perioada stalinismului (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a uneia dintre acțiunile precizate
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la atitudinea României în relaţiile
internaţionale, în timpul stalinismului
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate de regimul
național-comunist în România (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în
perioada național-comunismului
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu