Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Geografie 2019 – sesiunea specială, 29 mai 2019, varianta 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Pagina 1 din 4
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. d)
Geografie
Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și
specializările din filiera vocaţională, cu excepția profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
- capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera H;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 6. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Orașele Hamburg, München și Frankfurt se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numește ...
3. Orașul-capitală Riga este marcat, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:
a. Copenhaga b. Helsinki c. Oslo d. Stockholm 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Pagina 2 din 4
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numește:
a. Muntenegru b. Serbia c. Slovacia d. Slovenia 2 puncte
3. Fluviul Dunărea traversează orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 10 d. 11 2 puncte
4. Vegetația de tundră este caracteristică pe țărmurile statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe
hartă, cu numărul:
a. 1 b. 6 c. 8 d. 10 2 puncte
5. Versantul estic al Alpilor Scandinaviei se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. H d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici,
tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte
E. Prezentați doi factori care explică diversitatea învelişului biopedogeografic din Europa.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 4;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 8. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte ...
2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este străbătut de râul numit ...
3. Râul Jijia străbate unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Pagina 3 din 4
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Minereuri complexe (cupru, plumb, zinc) și auro-argentifere există în subsolul unității de relief
marcate, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. F 2 puncte
2. Soluri din clasa spodosoluri (tip podzol) sunt specifice unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. G d. H 2 puncte
3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește:
a. Bacău b. Focșani c. Onești d. Piatra Neamț 2 puncte
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:
a. Someșul Mare b. Someșul Mic c. Târnava Mare d. Târnava Mică
2 puncte
5. O câmpie în formare este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. G d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice
de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice
ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E. Prezentați două cauze care să explice diferenţele dintre cantităţile de precipitaţii medii anuale
înregistrate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A şi în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera H. 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă valorile ratei natalității și
ale ratei mortalității pentru patru state europene, în anul 2015, exprimate la o mie de locuitori (‰).
Sursa: ec.europa.eu/eurostat/statistics/demographic balance/2015
A. Precizați:
1. statul cu cea mai ridicată rată a natalității (‰) și valoarea acesteia;
2. statul cu cea mai ridicată rată a mortalității (‰) și valoarea acesteia. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Pagina 4 din 4
B. 1. Calculați bilanțul (sporul) natural al populației pentru Franța.
2. Calculați bilanțul (sporul) natural al populației pentru Croația.
3. Precizați statul (dintre cele reprezentate pe grafic) care a înregistrat cea mai mare valoare a
bilanțului (sporului) natural al populației.
6 puncte
C. Pentru Franța, precizaţi numele a:
1. două state vecine;
2. trei unităţi de relief;
3. două cursuri de apă;
4. trei oraşe. 10 puncte
D. În tabelul de mai jos este redată producția de energie electrică, în milioane kWh, în perioada
2006-2011, în două state europene.
Statul 2006 2008 2010 2011
Norvegia 121.600 142.700 124.400 128.100
Polonia 161.700 155.300 157.700 163.000
Sursa: Statistica internațională http://www.statistica.md/category
1. Calculați cu cât a crescut producția de energie electrică în Norvegia în 2011 față de 2006.
2. Calculați cu cât a scăzut producția de energie electrică în Polonia în 2008 față de 2006.
3. Menționați tipul de centrală electrică cu ponderea cea mai ridicată în obținerea energiei în
Norvegia.
4. Menționați tipul de centrală electrică cu ponderea cea mai ridicată în obținerea energiei în
Polonia.
6 puncte
E. 1. Explicați ponderea mare a suprafețelor împădurite în Finlanda (aproximativ 75% din suprafața
totală a țării).
2. Prezentați o cauză a potenţialului hidroenergetic ridicat al râurilor din Munţii Carpați.
4 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. d)
Geografie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și
specializările din filiera vocaţională, cu excepția profilului militar
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit prin barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. H – Spania; 2. 6 – Bruxelles. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. F; 2. Serbia; 3. 9. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. b; 2. d; 3. d; 4. c; 5. a. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Irlandei şi clima Greciei.
Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de
climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie
cu denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p pentru fiecare factor corect prezentat. Pentru răspuns parţial corect se poate
acorda punctaj intermediar (1p).
Total 4 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. 4 – Slobozia; 2. 8 – Olt. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. Prut; 2. Bega; 3. C. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5.d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podișului Târnavelor şi
relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei). Pentru
răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri
de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor
principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe
hartă, fie cu denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p pentru fiecare cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se
poate acorda punctaj intermediar (1p). Total 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Se acordă 4p astfel:
1. Irlanda – 1p; se acceptă orice valoare cuprinsă între 14 și 14,5‰ – 1p;
2. Lituania – 1p; se acceptă orice valoare cuprinsă între 14 și 14,5‰ – 1p.
Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. 3‰ – 2p;
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -3,5 și -4‰ – 2p;
3. Irlanda – 2p.
Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 1p pentru fiecare element:
1. 2 state vecine – 2p (câte 1p pentru fiecare);
2. 3 unităţi de relief – 3p;
3. 2 cursuri de apă – 2p;
4. 3 oraşe – 3p. Total (1+2+3+4) = 10 puncte
D. Se acordă 6p astfel:
1. 6.500 kWh – 2p;
2. 6.400 kWh – 2p;
3. hidrocentrală – 1p;
4. termocentrală – 1p.
Total 6 puncte
E. 1. Se acordă 2p pentru o explicație corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda
punctaj intermediar (1p).
2. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda
punctaj intermediar (1p). Total 4 puncte