Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Geografie 2019 – 21 martie 2019

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Pagina 1 din 4
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. d)
Geografie
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și
specializările din filiera vocaţională, cu excepția profilului militar
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
- capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Orașul-capitală Helsinki este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numește ...
3. Fluviul Dunărea străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Climatul temperat oceanic este specific orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 8 d. 9 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Pagina 2 din 4
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numește:
a. Andorra b. Monaco c. San Marino d. Vatican 2 puncte
3. Are ieșire atât la Marea Nordului, cât și la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. E 2 puncte
4. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește:
a. Sarajevo b. Skopje c. Tirana d. Zagreb 2 puncte
5. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului:
a. Estonia b. Finlanda c. Letonia d. Lituania 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici,
tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte
E. 1. Statul al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 11 primește anual un număr
foarte mare de turişti. Prezentați doi factori care favorizează această situație.
2. Precizaţi două argumente care să demonstreze următoarea afirmaţie: „Orașul-capitală marcat,
pe hartă, cu numărul 12 este un adevărat model de sistem de transport diversificat, funcţional şi
modern”. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 1;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 10. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Munți formați în orogeneza hercinică se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Pagina 3 din 4
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește...
3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C o constituie:
a. cărbunele b. minereul de fier c. petrolul d. sarea 2 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:
a. Someșul Mare b. Someșul Mic c. Târnava Mare d. Târnava Mică 2 puncte
3. Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) s-au format pe suprafețe întinse în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. G d. H 2 puncte
4. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a. Alexandria b. Craiova c. Pitești d. Slatina 2 puncte
5. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este străbătut de râul:
a. Argeș b. Dâmbovița c. Teleorman d. Vedea 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice
de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice
ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E. Tabelul de mai jos prezintă dinamica populației în anul 2015, în România.
Populația totală la
1 ianuarie 2015
Numărul de
nou-născuți vii
Numărul de
decese
Numărul de
imigranți
Numărul de
emigranți
19.870.647 197.491 261.294 132.795 194.718
Calculați numărul total de locuitori la data de 31 decembrie 2015 în România.
Notă: Se punctează și precizarea modului de calcul. 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă producția de mere și de
citrice obținută în câteva state europene, în anul 2016. (sursa: Eurostat)

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Pagina 4 din 4
A. Precizaţi:
1. numele statului care a înregistrat cea mai mare producție de citrice în anul 2016 și producția
obținută;
2. numele statului care a înregistrat cea mai mare producție de mere în anul 2016 și producția
obținută. 4 puncte
B. 1. Precizați numele unei unități de relief din România care reprezintă o importantă regiune
pomicolă.
2. Prezentați un factor natural care determină producția mare de citrice obținută de Spania.
3. Explicați faptul că România nu este o țară producătoare de citrice.
6 puncte
C. Pentru Serbia, precizaţi numele a:
1. două state vecine;
2. două unități de relief;
3. trei ape curgătoare;
4. trei oraşe.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos prezintă ponderea (%) energiilor regenerabile în producția de energie
electrică, în trei state europene, în anul 2015.
Statul Biocombustibili
și deșeuri
regenerabile (%)
Hidroenergie
(%)
Energie
eoliană
(%)
Energie
solară
(%)
Energie
geotermală
(%)
Danemarca 63,0 0,0 34,5 2,5 0,0
Islanda 0,0 24,0 0,0 0,0 76,0
Norvegia 9,0 89,4 1,6 0,0 0,0
Sursa: Eurostat, 2015
1. Explicați faptul că în producția de energie electrică a Norvegiei ponderea cea mai mare o
reprezintă hidroenergia.
2. Prezentați o cauză care determină ponderea ridicată a producției de energie geotermală în
Islanda.
3. Explicați faptul că Danemarca nu produce hidroenergie.
6 puncte
E. Se dă următorul tabel:
Statul Suprafața totală
(km2)
Terenuri arabile
(% din suprafața totală)
Spania 505.936 24,84%
Ucraina 603.500 53,89%
Prezentați două argumente care explică ponderea diferită a terenurilor arabile în cele două state
europene.
4 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. d)
Geografie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și
specializările din filiera vocaţională, cu excepția profilului militar
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. I – Ungaria; 2. 13 – Londra. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. 15; 2. Belgia; 3. 7. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. b; 2. c; 3. b; 4. c; 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Norvegiei şi clima
Greciei. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici,
tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie
cu denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. 1. Se acordă câte 1p pentru fiecare factor corect prezentat.
2. Se acordă câte 1p pentru fiecare argument corect prezentat.
Total 4 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. 1 – Galați; 2. 10 – Ialomița. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. D; 2. Jijia; 3. Oradea. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. b; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la geografie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podișului Someșan şi
relieful Grupei Centrale a Carpaților Orientali. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor
şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe
hartă, fie cu denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. Se acordă în total 4p astfel:
- pentru calculul corect se acordă 3p.
19.870.647+(197.491-261.294)+(132.795-194.718) = 19.744.921 locuitori (la 31 decembrie 2015)
- pentru precizarea modului de calcul se acordă 1p.
Modul de calcul poate fi luat în considerare fie ca formulă:
Populația totală la 31 dec 2015 = Populația totală la 1 ian 2015 + Btotal sau
Populația totală la 31 dec 2015 = Populația totală la 1 ian 2015 + Bn+Bm sau
Populația totală la 31 dec 2015 = Populația totală la 1 ian 2015 + (N-M)+(I-E),
fie ca scrierea completă a calculului:
Populația totală la 31 dec 2015 = 19.870.647+(197.491-261.294)+(132.795-194.718) sau
Populația totală la 31 dec 2015 = 19.870.647+197.491-261.294+132.795-194.718
Se poate lua în considerare și o altă modalitate corectă de scriere a modului de calcul.
Total 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Se acordă 4p astfel:
1. Spania – 1p; 3.500.000 tone – 1p;
2. Italia – 1p; se acceptă orice valoare cuprinsă între 2.425.000 – 2.500.000 tone– 1p.
Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă 6p astfel:
1. o unitate de relief din România care reprezintă o importantă regiune pomicolă – 2p;
2. se acordă 2p pentru un factor natural corect prezentat; pentru răspuns parţial corect se poate
acorda punctaj intermediar (1p);
3. se acordă 2p pentru o explicație corectă; pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (1p). Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 1p pentru fiecare element:
1. 2 state vecine – 2p;
2. 2 unități de relief – 2p;
3. 3 ape curgătoare – 3p;
4. 3 oraşe – 3p. Total (1+2+3+4) = 10 puncte
D. Se acordă 6p astfel:
1. Se acordă 2p pentru o explicație corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (1p).
2. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda
punctaj intermediar (1p).
3. Se acordă 2p pentru o explicație corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (1p). Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p pentru fiecare argument corect prezentat. Pentru răspuns parţial corect se
poate acorda punctaj intermediar (1p). Total 4 puncte