Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Fizică Teoretic / Vocațional 2019 – 21 martie 2019

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A. MECANICĂ Simulare
Se consideră accelerația gravitațională 2
m/s10=g .
I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Un corp se află pe podeaua unui lift care urcă accelerat. Notăm cu G greutatea corpului și cu N reacțiunea
normală din partea podelei. În acest caz:
a. 0N = b. N G> c. N G= d. N G< (3p)
2. Impulsul mecanic al unui punct material crește cu 10%. Variația relativă a energiei sale cinetice este:
a. 10% b. 11% c. 20% d. 21% (3p)
3. Forța de rezistență din partea aerului care acționează asupra unui corp în cădere este direct proporțională
cu viteza acestuia, vkFr ⋅= . Unitatea de măsură în S.I. a constantei de proporționalitate k este:
a. 11 smkg −− ⋅⋅ b. 1
smkg −
⋅⋅ c. 1
mkg −
⋅ d. 1
skg −
⋅ (3p)
4. Un corp este tractat în sus de-a lungul unui plan înclinat cu unghiul 30
α = ° față de orizontală. Forța de
tracțiune este paralelă cu planul înclinat și egală în modul cu greutatea corpului. Dacă modulul forței de
frecare la alunecare reprezintă jumătate din modulul forței de tracțiune, accelerația corpului are valoarea:
a. 0 b. 2
g c. 3
g d. 3
2
g (3p)
5. Un mobil se mișcă de-a lungul axei Ox. Dependența coordonatei de timp
este reprezentată în graficul din figura alăturată. Viteza medie a mobilului în
intervalul de timp [ ]0 s; 5 s are valoarea:
a. -1
sm4,0 ⋅
b. -1
sm8,0 ⋅
c. -1
sm2,1 ⋅
d. -1
sm6,1 ⋅ (3p)
II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
În figura alăturată, corpurile A, B, și C au masele 6 kgAm = , 2 kgBm = , respectiv 2 kgCm = . Firele AB și
BC sunt inextensibile și de masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de
frecări și de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și
suprafața orizontală este egal cu coeficientul de frecare la alunecare dintre
corpul B și suprafața orizontală. În aceste condiţii sistemul se deplasează
uniform. Calculați:
a. valoarea tensiunii în firul care leagă corpurile B și C;
b. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafața orizontală;
c. accelerația sistemului format din corpurile B și C, dacă se taie firul de legătură dintre corpurile A și B;
d. forța de apăsare în axul scripetelui, în condițiile de la punctul c..
III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
Corpul de masă g2001 =m din figura alăturată se află pe o suprafață orizontală, în contact cu capătul liber al
unui resort ideal de constantă elastică N/m500=k . În starea inițială resortul este comprimat cu
AB 10 cmx = = , iar corpul de masă 1m este menținut în punctul A. După eliberare, resortul se destinde și
împinge corpul, care se deplasează pe suprafața orizontală. Pe porțiunea BC, de lungime m2=d , coeficientul
de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţă este 4,0=
μ . În rest, frecările sunt neglijabile. După ce trece de
punctul C, corpul de masă 1m se cuplează cu un corp de masă
g1002 =m . Corpul 2m este suspendat de un fir vertical de lungime
m1=ℓ şi se află în repaus. Firul este inextensibil și de masă neglijabilă.
Cele două corpuri pot fi considerate puncte materiale. Calculați:
a. viteza corpului de masă 1m la trecerea prin punctul B;
b. energia cinetică a corpului de masă 1m la trecerea prin punctul C;
c. viteza ansamblului celor două corpuri, imediat după cuplare;
d. înălțimea maximă, faţă de suprafaţa orizontală, la care ajunge ansamblul celor două corpuri.
50 42
t(s)
x(m)
2
4
-2

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Simulare
Se consideră: numărul lui Avogadro 123mol1002,6 −
⋅=AN , constanta gazelor ideale 1 1
8,31 J mol KR − −
= ⋅ ⋅ .
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: RTVp
ν=⋅ .
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. O cantitate de gaz ideal este comprimată la temperatură constantă. În acest proces:
a. densitatea gazului scade
b. energia internă a gazului crește
c. gazul cedează căldură mediului exterior
d. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv (3p)
2. Căldura specifică la volum constant a unui gaz ideal se exprimă, în funcție de exponentul adiabatic
V
p
C
C
=
γ și de masa molară
μ a gazului, prin relația:
a. ( )
γ
μ γ
= − 1
V
R
c b. ( )
μ γ
= − 1
V
R
c c.
μ
γ
= − 1
V
R
c d. 1
V
R
c
μγ
γ
= − (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a capacității calorice a unui corp este:
a. J b. − ⋅1
K J c. ⋅K J d. − ⋅1
J K (3p)
4. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Dacă pe parcursul unui ciclu căldura primită de
substanţa de lucru este de 1,2 ori mai mare decât lucrul mecanic efectuat, atunci raportul dintre temperatura
absolută a sursei calde și cea a sursei reci este:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic ( )=V 1,5C R descrie procesul
termodinamic reprezentat în coordonate −p V în graficul din figura alăturată. Dacă
lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este =12 240 J,L atunci variația
energiei interne a gazului, ∆ 12 ,U este:
a. 720 J b. 520 J c. 360 J d. 240 J (3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Un cilindru având lungimea = 1,2mL şi aria secţiunii transversale = 2
83,1cmS este prevăzut cu un orificiu O.
Cilindrul este împărţit în două compartimente A şi B de un piston mobil, termoizolant și etanș, care se poate
deplasa fără frecări, ca în figura alăturată. Orificiul O permite legătura cu aerul
atmosferic, aflat la presiunea atmosferică normală ( )5 2
0 10 N/mp = . Iniţial orificiul este
deschis, iar compartimentul A are lungimea =1 0,3mL . Compartimentul B conține o
cantitate de heliu. Gazele din cele două compartimente au aceeași temperatură,
= 300K,T iar pistonul este în echilibru mecanic. Prin orificiul O se introduce apoi o cantitate suplimentară de
aer, astfel încât pistonul se deplasează lent până la mijlocul cilindrului, după care se închide orificiul. Calculați:
a. cantitatea de heliu din compartimentul B;
b. cantitatea suplimentară de aer, având temperatura 300KT = , introdusă în compartimentul A;
c. presiunea finală a heliului din compartimentul B considerând că temperatura heliului nu se modifică;
d. temperatura la care trebuie încălzit compartimentul B pentru ca pistonul să revină în poziția inițială, dacă
aerul din compartimentul A este menținut temperatura 300KT = , iar orificiul este menţinut închis.
III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal poliatomic ( )=V 3C R parcurge procesul ciclic reprezentat în graficul din figura
alăturată, în care transformarea 2 3→ are loc la temperatură constantă. Căldura
primită de gaz în încălzirea izocoră este =12 8kJ.Q Se cunoaște ≅ln3 1,1.
a. Reprezentaţi grafic procesul ciclic în coordonate V T− .
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 3→ .
c. Calculaţi căldura cedată de gaz pe parcursul unui ciclu.
d. Determinaţi randamentul unui motor termic care funcționează după procesul
ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Simulare
I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Indicaţia voltmetrului
ideal ( )∞→VR în situaţia în care întrerupătorul k este deschis este:
a. mai mare decât tensiunea electromotoare a generatorului
b. nulă
c. egală cu tensiunea electromotoare a generatorului
d. egală cu tensiunea la bornele consumatorului.
(3p)
2. O baterie este alcătuită din trei generatoare identice grupate în serie, având fiecare tensiunea
electromotoare E și rezistența interioară r. Trei rezistoare identice, având fiecare rezistența electrică 3R r= ,
sunt conectate în paralel. Gruparea paralel este conectată la bornele bateriei. Intensitatea curentului electric
printr-un rezistor al grupării paralel este:
a. 3
E
r b. 4
E
r c. 4
3
E
r d. 3
4
E
r (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii
exprimate prin ⋅ ⋅ ∆2
R I t este:
a. A b. J c. V d. W (3p)
4. Rezistența electrică a unui fir conductor crește de la 0 50R = Ω până la 85R = Ω atunci când temperatura
conductorului crește de la 0 C° până la 100 C.° Neglijând variația dimensiunilor firului cu temperatura,
coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat firul este:
a. 3 1
7 10 K− −
⋅ b. 3 1
7,5 10 K− −
⋅ c. 3 1
8,5 10 K− −
⋅ d. 3 1
9 10 K− −
⋅ (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității
curentului electric ce trece prin conductor în timp de 15 s. Sarcina electrică ce
străbate secțiunea transversală a conductorului în acest timp este:
a. 2
12 10 C−
⋅ b. 2
9 10 C−
⋅ c. 1
8 10 C−
⋅ d. 2
6 10 C−
⋅ (3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două generatoare au tensiunile
electromotoare =1 12 V,E =2 10 VE și rezistențele interioare = Ω1 2 ,r respectiv
= Ω2 1 .r Când întrerupătorul K este deschis, ampermetrul ideal ( )A 0R ≅ Ω indică
intensitatea =A 0,5 A,I iar voltmetrul ideal ( )→ ∞VR indică tensiunea =V 9 V.U
Determinați:
a. valoarea rezistenței rezistorului 1;R
b. valoarea rezistenței rezistorului 2 ;R
c. tensiunea indicată de voltmetru când întrerupătorul K este închis;
d. intensitatea curentului electric care trece prin ramura care conține întrerupătorul,
când întrerupătorul K este închis.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Becul (B) are tensiunea nominală
=n 20 VU și puterea nominală =n 40 W,P iar rezistența interioară a generatorului este = Ω2 .r Firul
conductor, notat MN, al reostatului cu cursor, are rezistența electrică = ΩMN 28 .R
Cursorul reostatului (C) se poziționează astfel încât becul să funcționeze la
parametri nominali, iar ampermetrul ideal ( )A 0R ≅ Ω montat în circuit indică, în
acest caz, intensitatea = 3 A.I Calculaţi:
a. rezistența electrică a becului;
b. rezistența porțiunii MC a firului reostatului;
c. puterea absorbită de firul conductor MN al reostatului cu cursor;
d. randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior generatorului.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
D. OPTICĂ Simulare
I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. O rază de lumină ajunge, din aer, la suprafața unui mediu transparent cu indicele de refracție n. Raza
reflectată și raza refractată au direcții perpendiculare. Relația corectă pentru unghiul de incidență i este:
a. 1
sin −
= ni b. cos i n= c. 1
tgi n−
= d. tgi n= (3p)
2. Pentru un anumit material, lungimea de undă maximă a radiației sub acțiunea căreia se produce efect
fotoelectric extern este 0
λ . Dacă pe același material cade o radiație cu lungimea de undă 0
3
λ , energia
cinetică maximă a electronilor extrași este:
a.
0
λ
hc
Ec = b.
0
2
λ
hc
Ec = c.
0
3
λ
hc
Ec = d.
0
4
λ
hc
Ec = (3p)
3. Unitatea de măsură din SI a mărimii fizice egale cu raportul dintre constanta Planck și lungimea de undă este:
a. smkg -1 ⋅⋅ b. smkg-1 ⋅⋅ c. -1
smkg ⋅⋅ d. -1-1 smkg ⋅⋅ (3p)
4. Două lentile subțiri, cu distanțele focale cm251 =f , respectiv cm152 −=f , formează un sistem optic
centrat. Pentru ca sistemul să fie afocal, distanța dintre cele două lentile trebuie să fie egală cu:
a. cm10 b. 20 cm c. cm7,53 d. cm04 (3p)
5. Un elev studiază o lentilă convergentă, măsurând distanța de la un
obiect la lentilă, 1x , respectiv distanța de la lentilă la imaginea obiectului
prin aceasta, 2x . El repetă măsurătorile de câteva ori și observă că,
dacă notează 1
1
1
p x
= , respectiv 2
2
1
p x
= și reprezintă grafic 2p în
funcție de 1p , obține un segment de dreaptă. Distanța focală a lentilei
care rezultă din datele experimentului prezentate în graficul alăturat este:
a. cm,256 b. cm61 c. cm02 d. cm08 (3p)
II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
Pentru a măsura distanța focală a unei lentile biconvexe simetrice din sticlă ( 5,1=n ) se plasează în fața
acesteia, perpendicular pe axa optică principală, o lumânare, iar în spatele lentilei, un ecran. Atunci când
lumânarea se află la distanța de 30 cm de lentilă, pentru ca imaginea să fie clară pe ecran, acesta trebuie
așezat la distanța de 60 cm de lentilă, paralel cu ea. Lumânarea are înălțimea inițială de 5 cm. Calculați:
a. distanța focală a lentilei;
b. modulul razei de curbură a unei fețe a lentilei;
c. înălțimea 1h care a ars din lumânare până când imaginea flăcării s-a deplasat pe ecran cu 2 2 cmh = ;
d. distanța pe care trebuie deplasat ecranul față de lumânare, astfel încât imaginea să rămână clară, dacă
lentila se depărtează de lumânare cu cm101 =d . Precizați și sensul deplasării ecranului (apropiere sau
depărtare de lumânare).
III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
Un dispozitiv Young cu distanța dintre fante de mm1 și distanța de la planul fantelor la ecran de m2 , este
iluminat de o sursă care emite simultan două radiații cu lungimile de undă nm4001 =
λ și respectiv 2
λ .
Fiecare dintre cele două radiații este coerentă şi monocromatică. Întregul dispozitiv este în aer. Se constată
că diferența dintre interfranjele produse de cele două radiații este mm4,012 =−=∆ iii . Calculați:
a. lungimea de undă 2
λ ;
b. distanța minimă față de franja centrală la care se suprapun două franje luminoase ale celor două radiații;
c. distanța pe care ar trebui deplasat ecranul, pentru ca interfranja finală corespunzătoare radiației cu
lungimea de undă 1
λ să devină egală cu cea inițială corespunzătoare radiației cu lungimea de undă 2
λ ;
d. indicele de refracție al unui lichid în care trebuie scufundat dispozitivul inițial pentru ca interfranja
corespunzătoare radiației cu lungimea de undă 2
λ să scadă cu 25% față de valoarea sa în aer.
)m( 1
2 −
p
)m( 1
1
−
p
1,25
50 3
3,25

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 1 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Fizică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
• Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru lucrare la 10.
A. MECANICĂ (45 de puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
A. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
C BC Cm g T m a− = ⋅ 2p
0=a 1p
rezultat final 20 NBCT = 1p
b. Pentru: 4p
0BC AB BT T m g
μ− − = 2p
0AB AT m g
μ− = 1p
rezultat final 25,0=
μ 1p
c. Pentru: 3p
C BC Cm g T m a′ ′− = 1p
BC f B BT F m a′ ′− = 1p
rezultat final 2
m/s75,3=′a 1p
d. Pentru: 4p
2a x BCF T ′= ⋅ 3p
rezultat final 17,6 NaxF ≅ 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
A. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
A BE E= 1p
22
1
2 2
Bm vk x ⋅⋅ = 1p
rezultat final B 5 m/sv = 1p
b. Pentru: 4p
1fc FE L∆ = 1p
c cC cBE E E∆ = − 1p
1fFL m gd
μ= − 1p
rezultat final 0,9 JcCE = 1p

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 2 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
c. Pentru: 4p
( )1 1 2Cm v m m v ′⋅ = + ⋅ 3p
rezultat final 2 m/sv ′ = 1p
d. Pentru: 4p
c totalE L∆ = 1p
( ) 2
1 2
2
c
m m v
E ′+ ⋅
∆ = − 1p
( )1 2totalL m m gh= − + 1p
rezultat final 0,2 mh = 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 3 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 de puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
B. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
=B 0p p 1p
( )
ν− =B 1 Hep S L L RT 2p
rezultat final He 0,3mol
ν = 1p
b. Pentru: 4p
ν=
2 He
L
pS RT 1p
( )
ν ν= + ∆
2 aer
L
pS RT 1p
ν = 1o
aer
p SL
RT 1p
rezultat final
ν∆ = 0,2mol 1p
c. Pentru: 3p
( )0 1 2
L
p S L L pS− = 2p
rezultat final = ⋅ 5 2
1,5 10 N/mp 1p
d. Pentru: 4p
1'
2
L
pS p SL= 1p
( )−
= 1'
2 '
p S L LpSL
T T 2p
rezultat final =' 900KT 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
B. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
Reprezentarea corectă în coordonate −V T 3p
b. Pentru: 4p
( )
ν= −12 V 2 1Q C T T 1p
2 3 19T T T= = 1p
23 2 ln3L RT
ν= 1p
rezultat final 23 3,3kJL ≅ 1p
c. Pentru: 4p
4 13T T= 1p
( ) ( )V 4 3 1 4cedat pQ C T T C T T
ν
ν= − + − 1p
p VC C R= + 1p
rezultat final ≅ −8,67 kJcedatQ 1p
d. Pentru: 4p
1 cedat
primit
Q
Q
η = − 1p
12 23primitQ Q Q= + 1p
=23 23Q L 1p
rezultat final
η ≅ 23,3% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 4 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
C. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
V A 1U I R= 2p
rezultat final 1 18R = Ω 1p
b. Pentru: 4p
( )1 2 A 2 1 2 VE E I R r r U+ = + + + 3p
rezultat final 2 23R = Ω 1p
c. Pentru: 4p
( )1 1 1 1E I R r= + 2p
1 1 1U I R= ⋅ 1p
rezultat final 1 10,8 VU = 1p
d. Pentru: 4p
( )2 2 2 2E I R r= + 1p
K 1 2I I I= − 2p
rezultat final ≅K 0,18 AI 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
C. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
=
2
B
n
n
U
P R 2p
rezultat final = ΩB 10R 1p
b. Pentru: 4p
=MC nU U 1p
MC
B
nU
I I R
= − 1p
= MC
MC
MC
U
R I 1p
rezultat final = ΩMC 20R 1p
c. Pentru: 4p
= +MC CNP P P 1p
= ⋅ 2
MC MC MCP R I 1p
( )= − ⋅ 2
CN MN MCP R R I 1p
rezultat final = 92 WP 1p
d. Pentru: 4p
ext
ext
R
R r
η = + 1p
B MC
CN
B MC
ext
R R
R R
R R
= +
+ 1p
CN MN MCR R R= − 1p
rezultat final
η = 88% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 5 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
D. OPTICĂ (45 de puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
D. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
fxx
111
12
=− 1p
cm301 −=x ; cm602 =x 2p
rezultat final: cm20=f 1p
b. Pentru: 4p
( ) 




 −−
=
21
11
1
1
RR
n
f 2p
RRR =−= 21 1p
rezultat final: cm20=R 1p
c. Pentru: 3p
1
2
1
2
x
x
y
y ==
β 1p
1
2
11
22
x
x
hy
hy =
−
+
=
β 1p
rezultat final: 1 1 cmh = 1p
d. Pentru: 4p
fdxxx
111
1122
=
−
−
∆+ 1p
1 2x d x∆ = + ∆ 1p
rezultat final: 10 cmx∆ = 1p
sensul deplasării este spre lumânare 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
D. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
ℓ2
1
1
D
i
λ
= 1p
ℓ2
2
2
D
i
λ
= 1p
rezultat final: nm6002 =
λ 1p
b. Pentru: 4p
ℓ2
1
1
D
kxk
λ
= , Zk ∈1 1p
ℓ2
2
2
D
kxk
λ
= , Zk ∈2 1p
2
3
1
2
2
1 ==
λ
λ
k
k 1p
rezultat final: mm4,2min =kx 1p

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la Fizică 6 Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
c. Pentru: 4p
ℓ2
1
1
D
i ′
=′
λ 1p
1 2
2 2
D D
λ λ′ =
ℓ ℓ 1p
D D D′∆ = − 1p
rezultat final: m1=∆D 1p
d. Pentru: 4p
n
i
i 2
2 =′ 2p
222 100
25 iii −=′ 1p
rezultat final: 3
4
=n 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p