Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Filosofie 2025 – sesiunea august–septembrie, 13 august 2025, varianta 4

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la filosofie Varianta 4
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. d)
Filosofie
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională,
cu excepţia profilului militar.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și
notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. Întrebarea „Este fericirea realizabilă sau ea este numai un ideal pe care omul îl urmărește de-a
lungul vieții sale, fără a-l realiza?” vizează problematica:
a. raportului dintre adevăr și eroare c. raportului dintre societatea civilă și stat
b. sensului cunoașterii d. sensului vieții
2. Întrebarea „Care sunt condițiile unei vieți morale?”, în sens strict, aparține:
a. filosofiei politice c. teoriei cunoașterii
b. eticii d. epistemologiei
3. Problematica moralei, în sens strict este circumscrisă prin referiri la:
a. adevăr și fals b. frumos și urât c. ființă și neființă d. bine și rău
4. John Stuart Mill consideră că:
a. omul este condamnat la libertate și, în consecință, este responsabil
b. unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății
de acțiune a fiecăruia, este încălcarea drepturilor individuale
c. libertatea pozitivă a avut și va avea un rol decisiv în istoria omenirii
d. libertatea adevărată nu implică „drepturi” pentru că drepturile îți sunt date de alții și ele nu te
angajează
5. Libertatea este înțeleasă ca absență a constrângerilor, în context social-politic, în timp ce, în
sens strict, trebuie corelată cu:
a. acțiunea statului de a subordona cetățenii
b. natura și cu progresul cunoașterii, în diferite domenii de activitate
c. responsabilitatea social-politică
d. temeiurile gnoseologiei
6. Pentru filosoful francez Jean-Paul Sartre:
a. relația dintre libertate și responsabilitatea social-politică trebuie să fie abordată prin prisma
esteticii
b. omul este absolut liber și, totodată, absolut responsabil atât față de sine, cât și față de
umanitate
c. voința de a trăi este identică cu voința de putere
d. omul cunoaște două modalități de a fi liber: libertatea pozitivă și libertatea negativă
7. În concepția kantiană a cunoașterii, în sens strict, cunoștințele care își au sursa în experiență se
numesc:
a. cunoștințe a priori c. cunoștințe a posteriori
b. imperative ipotetice d. imperative categorice
8. Potrivit teoriei adevărului coerență, adevărul unei idei de stabilește în raport cu:
a. realitatea vizată de ideea respectivă
b. consecințele sale practice
c. utilitatea ideii respective
d. compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate deja ca adevăruri
9. Ideea potrivit căreia acțiunile sunt bune în măsura în care aduc fericire și rele dacă ele au ca
rezultat contrariul fericirii aparține:
a. gnoseologiei c. epistemologiei
b. antropologiei d. eticii hedoniste

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la filosofie Varianta 4
Pagina 2 din 2
10. Filosoful care a realizat distincția dintre judecățile analitice și judecățile sintetice este:
a. Lucian Blaga c. Immanuel Kant
b. Ludwig Wittgenstein d. John Locke
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. Analizaţi, într-o pagină, problematica raportului dintre autoritatea politică și libertatea individuală
din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru:
a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între
autoritatea politică și libertatea individuală 1 punct
b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între autoritatea politică și
libertatea individuală 2 puncte
c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte
d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care aţi precizat-o, printr-un exemplu concret de situaţie din
societatea contemporană 4 puncte
e) menţionarea unei consecinţe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care
autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte 1 punct
f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct
g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia eroarea este o realitate ce însoțește
permanent procesul cunoașterii sau procesul dobândirii de noi informații. 8 puncte
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul de manifestare a libertății de întrunire, într-un stat
democratic. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
”Aș vrea ca oamenii să se gândească că trei lucruri vor afla în ei înșiși […] existența,
cunoașterea și voința. Pentru că eu sunt, eu cunosc și eu vreau. Eu sunt o ființă care cunoaște și
vrea; eu cunosc că sunt și că vreau; eu vreau să fiu și să cunosc.”
(Augustin, Confesiuni)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la facultățile sufletului. 4 puncte
2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și
om exterior, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru:
a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic 2 puncte
b) explicarea corelaţiei existente între termenii dați 6 puncte
c) coerenţa textului redactat 1punct
d) încadrarea în limita de spaţiu precizată 1punct
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul
dat. 6 puncte
B. Știind că unii filosofi au considerat că există mai multe tipuri de dreptate:
1. Menționați două tipuri de dreptate. 4 puncte
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia problema dreptății este corelată cu
cea a relației dintre individ și societate abordată din perspectiva autorității. 6 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la filosofie Varianta 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. d)
Filosofie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională,
cu excepţia profilului militar.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru
lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-d, 2-b, 3-d, 4-b, 5-c, 6-b, 7-c, 8-d, 9-d, 10-c. 10x3p= 30 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A.
a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica relației dintre
autoritatea politică și libertatea individuală 1 punct
b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute 2 puncte
c) explicarea tezei/ideii filosofice despre raportul dintre autoritatea politică și libertatea individuală:
explicare adecvată-6p./ explicare superficială, neconvingătoare -2p. 6 puncte
d) ilustrarea tezei/ideii filosofice precizată, printr-un exemplu concret de situaţie din societatea
contemporană (în situația în care candidatul tratează subiectul la nivel teoretic, fără a formula un
exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4 puncte posibile) 4 puncte
e) menţionarea unei consecinţe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care
autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte 1 punct
f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct
g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1pagină ± ¼ pagină) 1 punct
B. argumentarea în favoarea sau împotriva tezei date: argumentare convingătoare cu respectarea
structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) -8p./ argumentare
convingătoare fără respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici,
concluzie) -6p /argumentare neconvingătoare, superficială -3p. 8 puncte
C. ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat -6p/ scrierea unei explicații corecte,
dar la nivel teoretic, fără însă a formula un exemplu concret -2p. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute 4 puncte
2.a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic
2x1p= 2 puncte
b) explicarea corelaţiei existente între termenii dați: explicare adecvată -6p/explicare superficială,
neconvingătoare -2p. 6 puncte
c) coerenţa textului redactat 1punct
d) încadrarea în limita de spaţiu precizată(1/2 pagină± 2 rânduri) 1punct
3. argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare – 6p./
argumentare neconvingătoare, superficială – 2p 6 puncte
B.
1. câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de dreptate 2x2p= 4 puncte
2. construirea argumentului cerut: construirea unui argument cu respectarea structurii formale a
argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) -6p./ construirea unui argument fără respectarea
structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) -2p 6 puncte