Textul subiectului și baremului
Simulare BAC Filosofie 2022 – 30 martie 2022
Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.
Subiectul
Deschide PDF-ul originalSubiectul · pagina 1
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la filosofie Simulare Examenul de bacalaureat național 2022 Proba E. d) Filosofie Simulare Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Prin sintagma existența precede esența înțelegem că: a. esența omului se conturează independent de existența acestuia b. omul mai întâi există și apoi se definește c. existența omului este explicată prin raportare la esența acestuia d. ființa umană se manifestă într-un cadru prestabilit 2. La întrebarea Cum stabilim că o acțiune este/nu este bună? se formulează răspunsuri prin intermediul: a. documentelor internaționale b. teoriilor morale c. constituțiilor naționale d. teoriilor științifice 3. Termenul eutanasie reprezintă: a. moarte din compasiune b. sinucidere neasistată c. un exemplu de malpraxis d. o pedeapsă contextuală 4. Acțiunile morale trebuie să aibă la bază principii care sunt universale în: a. etica hedonistă b. etica utilitaristă c. etica deontologică d. etica aplicată 5. Problema sensului vieții este circumscrisă prin întrebarea: a. a. Ce sens au experimentele în verificarea unei teorii științifice? b. Care este scopul existenței omului în această lume? c. Ce sens acordăm termenului de libertate? d. Cum putem distinge între bine și rău?
Subiectul · pagina 2
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la filosofie Simulare 6. Conceptul de libertate negativă este definit de I. Berlin drept: a. acel tip de libertate individuală care dăunează celorlalți cetățeni b. interzicerea constrângerilor arbitrare din partea statutului sau a altor indivizi c. acel tip de libertate permisă doar în limitele unui stat totalitar d. interzicerea tuturor regulilor, indiferent de conținutul acestora 7. Etica aplicată analizează: a. modul optim de organizare socială b. aplicabilitatea unor tipare culturale în contexte variate c. comportamentul uman dezirabil d. probleme morale controversate 9. Potrivit eticii kantiene, moralitatea unei acțiuni se stabilește prin raportare la : a. consecințele acesteia b. scopurile particulare ale oamenilor c. un imperativ ipotetic pe care tinde să-l respecte d. anumite principii normative universale 10. Responsabilitatea, în accepțiunea lui J.P. Sartre, este analizată în relație cu termenul: a. instinct b. intuiție c. libertate d. anarhie SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) A. În coloana din stânga sunt enumerate concepte specifice filosofiei morale, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta. a. Etică utilitaristă b. Etică aplicată c. Etică deontologică d. Etică eudaimonistă 1. Îl are ca principal reprezentant pe I.Kant. 2. Consideră că fericirea poate fi atinsă printr-o viață rațională conformă cu virtutea. 3. Presupune un demers inductiv care încearcă derivarea unor principii morale pornind de la acțiuni individuale. 4. Consideră că în stabilirea moralității unei acțiuni este relevant instinctul de autoconservare. 5. Este considerată o teorie guvernată de Principiul CELEI MAI MARI FERICIRI. 16 puncte B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia omul este un creator de sens. 8 puncte 8. Dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și de religie reprezintă un drept negativ deoarece, pentru a beneficia de el: a. acțiunea statului trebuie să fie coercitivă b. statul trebuie să își subordoneze cetățeanul c. acțiunea statului trebuie să fie cât mai mică d. acțiunea statului trebuie să fie cât mai mare
Subiectul · pagina 3
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la filosofie Simulare C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanţa meritului în construirea unei societăți drepte. 6 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos: Concepția despre dreptate pe care vreau să o dezvolt poate fi enunțată sub forma următoarelor două principii: mai întâi, fiecare persoană participantă la o practică sau afectată de ea are un drept egal la cea mai largă libertate compatibilă cu o libertate similară a celorlalți;în al doilea rând, inegalitățile sunt arbitrare, în afara cazului în care ne putem aștepta în mod responsabil ca ele să conducă la avantajele tuturor, iar pozițiile sociale și funcțiile cărora le sunt atașate, sau în urma cărora pot fi dobândite, sunt deschise tuturor. Aceste principii exprimă dreptatea ca un complex de trei idei: libertate, egalitate și recompensă pentru serviciile ce contribuie la binele public. (J. Rawls, Dreptatea ca echitate) A. Răspundeți următoarelor cerințe: 1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale dreptății. 4 puncte 2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii libertate și recompensă, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte 3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat. 6 puncte B. Problema naturii umane a reprezentat un element central al multor teorii filosofice. 1. Menționați cele trei atribute ale sufletului, așa cum sunt ele evidențiate de Sf. Augustin. 6 puncte 2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, relația existentă între cugetare și desăvârșirea ființei umane. 4 puncte
Baremul
Deschide PDF-ul originalBaremul · pagina 1
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la filosofie Simulare Barem de evaluare şi de notare Examenul de bacalaureat național 2022 Proba E. d) Filosofie BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Simulare Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar. • Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10. SUBIECTUL I (30 de puncte) câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1-b, 2-b, 3-a, 4-c, 5-b, 6-b, 7-d, 8-c, 9-d, 10-c. 10x3p= 30 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) A. câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel: a-5 b-3 c-1 d-2 4x4p=16 puncte B. - argumentarea în favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia omul este un creator de sens 6 puncte - încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte C. construirea unui exemplu care evidențiază rolul/importanţa meritului în construirea unei societăți drepte 6 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. 1. câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a fiecăreia dintre cele două caracteristici ale dreptății 2x2p= 4 puncte 2. - câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic 2x1p= 2 puncte - evidenţierea unei corelaţii existente între termenii dați 4 puncte - coerenţa textului redactat 2 puncte - încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte 3. formularea unui punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat 6 puncte B. 1. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăruia din cele trei atribute ale sufletului, așa cum sunt ele evidențiate de Sf. Augustin 3x2p= 6 puncte 2. ilustrarea, printr-un exemplu concret, a relației existente între cugetare și desăvârșirea ființei umane. 4 puncte