Textul subiectului și baremului
Test de antrenament BAC Filosofie 2021 – 15 martie 2021, testul 4
Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.
Subiectul
Deschide PDF-ul originalSubiectul · pagina 1
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Probă scrisă la filosofie Testul 4 Pagina 1 din 3 Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. d) Filosofie Testul 4 Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. I. Kant este un reprezentat al eticii: a. liberaliste b. deontologice c. utilitariste d. hedoniste 2. În concepţia lui Aristotel, moralitatea se referă la acţiunile bune: a. conforme cu virtutea b. făcute din înclinaţie c. plăcute şi folositoare d. realizate din datorie 3. Potrivit lui L. Blaga, sensul vieții constă în: a. instinctul de conservare b. destinul creator c. echilibrul securității d. rațiunea practică 4. Imperativul categoric, formulat de către Imm. Kant, presupune să acționezi numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină: a. lege a firii b. principiu al plăcerii c. principiu al gândirii d. lege universală 5. Atât hedonismul, cât și eudaimonismul sunt etici: a. deontologice b. teleologice c. aplicate d. teologice 6. O problemă specifică de etică aplicată are caracter: a. controversat b. de principiu c. etern d. de certitudine 7. Specificul omului poate fi surprins şi în calitatea sa de fiinţă morală, adică fiinţă care: a. este ghidată de simţuri b. poate alege între bine şi rău c. utilizează limbajul articulat d. fabrică unelte
Subiectul · pagina 2
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Probă scrisă la filosofie Testul 4 Pagina 2 din 3 8. Filosoful J. P. Sartre asociază libertatea cu: a. puterea b. profitul c. responsabilitatea d. legea 9. J. St. Mill este adeptul unei concepții etice de factură hedonistă, deoarece admite: a. că fericirea, înțeleasă ca activitate conformă cu virtutea, rezidă în acțiunile în care păstrăm măsura justă b. diferențierea cantitativă și calitativă a valorilor și consideră virtutea suficientă pentru obținerea fericirii c. că fericirea, înțeleasă ca activitate conformă cu virtutea, rezidă în acțiunile realizate conform datoriei d. diferențierea cantitativă și calitativă a plăcerilor, proclamând superioritatea plăcerilor spirituale 10. Etica deontologică recunoaște valoarea morală a unei acțiuni dacă: a. este realizată din instinct b. este săvârșită din datorie c. are ca scop fericirea d. se dovedește productivă SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) A. În coloana din stânga sunt enumerate tipuri de dreptate, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate în legătură cu acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta. a. Dreptatea procedurală b. Dreptatea ca egalitate economică, în concepția lui K. Marx c. Dreptatea pe baza meritelor d. Dreptatea ca echitate 1. Conviețuirea indivizilor într-o societate trebuie să se fundamenteze pe ideea realizării dreptății pe baza meritelor, iar orice lege care nu ține cont de acest principiu este coruptă. 2. Fundamentul dreptului la libertate trebuie să fie egalitatea de acces și egalitatea de șanse a tuturor oamenilor. 3. Realizarea dreptății prin aplicarea și respectarea legilor. 4. În plan social, existența inegalităților dintre oameni se fundamentează pe distincția dintre morala de sclavi și morala de stăpâni. 5. Bunurile economice trebuie să fie împărțite de la fiecare după capacități, la fiecare după nevoi. 16 puncte B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva concepției conform căreia condiția realizării dreptății este ”domnia legii”. 8 puncte C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanţa dreptății ca echitate în viața de zi cu zi a omului, așa cum apare în concepția filosofului J. Rawls. 6 puncte
Subiectul · pagina 3
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Probă scrisă la filosofie Testul 4 Pagina 3 din 3 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos: Se va susține că puterea politică trebuie să se împartă în mod inegal, potrivit superiorității meritelor, chiar dacă celelalte calități ar fi egale și chiar dacă cetățenii ar fi cu totul asemănători, și că drepturile, și considerația trebuie să fie diferite când indivizii se deosebesc.(…) Pe lângă acestea, deoarece egalitatea și neegalitatea completă sunt nedrepte între indivizi care nu sunt egali ori neegali decât într-o sigură privință, toate constituțiile în care egalitatea și neegalitatea sunt întemeiate pe baze de felul acesta sunt în mod necesar corupte. (Aristotel, Politica) Răspundeți următoarelor cerințe: 1. Identificați teza filosofică la care face referire textul dat. 4 puncte 2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii dreptate procedurală și egalitate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte 3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat. 6 puncte B. Știind că, pentru numeroși filosofi, esența omului rezidă în cugetare: 1. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentate în enunț. 6 puncte 2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, o relație existentă între natura umană și societate. 4 puncte
Baremul
Deschide PDF-ul originalBaremul · pagina 1
Ministerul Educaţiei Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la filosofie Testul 4 Barem de evaluare și de notare Pagina 1 din 1 Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. d) Filosofie BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Testul 4 Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1- b, 2- a, 3- b, 4- d, 5- b, 6-a, 7-b, 8-c, 9-d, 10-b 10x3p= 30 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) A. câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel: a-3 b-5 c-1 d-2 4x4p=16 puncte B. - argumentarea în favoarea sau împotriva concepției conform căreia condiția realizării dreptății este ”domnia legii” 6 puncte - încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte C. construirea unui exemplu care evidențiază rolul/importanţa dreptății ca echitate în viața de zi cu zi a omului, așa cum apare în concepția filosofului J. Rawls. 6 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. 1. identificarea tezei filosofice la care face referire textul dat 4 puncte 2. - câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic 2x1p= 2 puncte - evidenţierea unei corelaţii existente între termenii dați 4 puncte - coerenţa textului redactat 2 puncte - încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte 3. formularea unui punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat 4 puncte B. 1. - argumentarea în favoarea ideii/tezei filosofice prezentată în enunț 4 puncte - încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte 2. ilustrarea, printr-un exemplu concret, a unei relații existente între natura umană și societate 6 puncte