Înapoi la fișa subiectului

Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Filosofie 2020 – testul 4

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Subiectul

Deschide PDF-ul original

Subiectul · pagina 1

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 4
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Filosofie
Test 4
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Concepția morală a lui Aristotel aparține eticii:
a. eudaimoniste
b. deontologice
c. utilitariste
d. hedoniste
2. Etica aplicată a apărut ca reacție la teoriile:
a. politice
b. morale, teleologice și deontologice
c. ontologice
d. politice și ontologice contemporane
3. În teoria morală a lui Imm. Kant, un rol important revine conceptului de:
a. adevăr
b. cunoaștere
c. datorie
d. politică
4. Etimologic, prin termenul democrație se înțelege:
a. puterea suveranului
b. supremația legii
c. puterea poporului
d. supremația dreptății
5. Filosoful utilitarist care, analizând diferențele existente între plăcerile spiritului și cele ale
corpului, afirmă superioritatea plăcerilor spiritului, este:
a. Platon
b. J.P. Sartre
c. J. St. Mill
d. Aristotel
6. Pentru ca o problemă să constituie obiect al eticii aplicate, ea trebuie să îndeplinească
simultan două condiţii și anume să fie o problemă:
a. controversată și să aibă caracter moral explicit
b. controversată și să aibă caracter public explicit
c. controversată și fără caracter moral
d. necontroversată și care să permită cel puţin două soluţii
7. Pentru Aristotel, moralitatea presupune acțiunile bune:
a. guvernate de principii universale și necesare
b. conforme cu datoria
c. guvernate de principiul celei mai mari fericiri
d. conforme cu virtutea
8. Imperativul categoric kantian este formulat ca o regulă cu valoare:
a. universală și necesară
b. absolută și individuală
c. individuală și generală
d. relativă și necesară

Subiectul · pagina 2

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 4
Pagina 2 din 2
9. Responsabilitatea social-politică presupune ca individul:
a. să acționeze fără nicio constrângere impusă din exterior
b. să aleagă în mod arbitrar
c. să își urmărească propriul interes, acționând așa cum este mai convenabil pentru el
d. să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale
10. Accentul este pus pe valoarea de bine sau rău a unei acțiuni în:
a. teoria cunoașterii
b. filosofia morală
c. estetică
d. empirism
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. În coloana din stânga sunt enumerați filosofi care au abordat problematica naturii umane iar în
coloana din dreapta sunt numerotate perspective filosofice aparținând acestora. Scrieţi pe foaia
de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra
corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. L. Blaga
b. Aristotel
c. A. Augustin
d. R. Descartes
1. Formulează întrebarea ce valoare are adevărul în bani
gheață?
2. Omul este o imagine a Trinității.
3. Statul este o instituție naturală iar omul este, prin natura
sa, o ființă socială.
4. Omul își dobândește plenitudinea și demnitatea prin
modul de existență în orizontul misterului și pentru
revelarea acestuia.
5. Omul se descoperă pe sine ca gândire; din luciditatea
gândirii omul extrage evidența existenței de sine: Cogito
ergo sum.
16 puncte
B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva afirmației conform căreia
omul este ființa creatoare de cultură, prin excelență. 8 puncte
C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanţa sociabilității în definirea naturii
umane. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Singura libertate demnă de acest nume este aceea de a-ți urmări binele propriu, în felul tău
propriu, atâta timp cât nu încerci pe alții să-i lipsești de binele lor sau să-i împiedici să și-l
dobândească. Fiecare este adevăratul paznic al propriei sănătăți, fie ea trupească, mintală sau
sufletească. Omenirea are mai mult de câştigat lăsând pe fiecare să trăiască aşa cum crede el că
e mai bine decât silind pe fiecare să trăiască aşa cum li se pare celorlalţi că ar fi mai bine.
(J.St. Mill, Despre libertate)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale libertăţii social-politice. 4 puncte
2. Evidenţiaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelaţie existentă între termenii
responsabilitate şi libertate individuală, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte
3. Formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată
în textul dat. 6 puncte
B. Teoriile despre dreptate fac distincție între: dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și
dreptatea corectivă.
1. Menționați două caracteristici specifice conceptului de dreptate procedurală. 6 puncte
2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, dreptatea corectivă. 4 puncte

Baremul

Deschide PDF-ul original

Baremul · pagina 1

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Filosofie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 4
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.
• Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-a, 2-b, 3-c, 4-c, 5-c, 6-a, 7-d, 8-a, 9-d, 10-b 10x3p= 30 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
a-4
b-3
c-2
d-5
4x4p=16 puncte
B.
- argumentarea în favoarea sau împotriva afirmației conform căreia omul este ființa creatoare
de cultură, prin excelență 6 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
C. construirea unui exemplu care evidențiază rolul/importanţa sociabilității în definirea naturii
umane 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două caracteristici ale
libertăţii social-politice 2x2p= 4 puncte
2. - câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic
2x1p= 2 puncte
- evidenţierea unei corelaţii existente între termenii dați 4 puncte
- coerenţa textului redactat 2 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
3. formularea unui punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice
prezentată în textul dat 6 puncte
B.
1. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici specifice conceptului de
dreptate procedurală 2x3p= 6 puncte
2. ilustrarea, printr-un exemplu concret, a dreptății corective 4 puncte