Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Filosofie 2020 – testul 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 1
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Filosofie
Test 1
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Lucian Blaga definește omul ca ființă ce trăiește în orizontul întru mister și pentru revelare și
al cărei atribut esențial este:
a. comprehensiunea celuilalt
b. destinul omenirii
c. principiul sociabilității
d. destinul creator
2. Binele și răul sunt categoriile fundamentale ale filosofiei:
a. politice sau ale teoriilor politice
b. morale
c. critice sau ale criticismului
d. analitice
3. Eutanasia reprezintă o problemă abordată în cadrul eticii aplicate, deoarece:
a. este o problemă controversată și are caracter moral explicit
b. presupune respectarea imperativului categoric
c. este o problemă particulară de etică și are caracter ilegal
d. presupune respectarea imperativului ipotetic
4. Filosoful care a afirmat că „unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau
colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia dintre ei este autoapărarea” este:
a. I. Berlin
b. J. St. Mill
c. J. Rawls
d. J.P. Sartre
5. În filosofia politică, conceptul de libertate este corelat cu cel de:
a. cunoaștere
b. responsabilitate social-politică
c. adevăr
d. inegalitate de ordin economic și cultural
6. Dreptul la viață, dreptul la libertate și dreptul la proprietate sunt drepturi:
a. pozitive
b. culturale
c. economice
d. inalienabile
7. În concepția filosofului german Imm. Kant, distincția dintre cunoștințele a priori și cele a
posteriori are la bază:
a. raportarea la experiență
b. raportul dintre subiectul și predicatul logic
c. raportarea la falsitate și eroare
d. raportul dintre subiectul și obiectul cunoașterii

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 1
Pagina 2 din 2
8. Un reprezentat al teoriei adevărului utilitate este:
a. J. Rawls
b. L. Blaga
c. Imm. Kant
d. W. James
9. Concepția etică a lui Aristotel este una eudaimonistă, în care binele specific uman:
a. trebuie să se opună acțiunilor făcute din înclinație
b. presupune a vrea, a face și a avea
c. trebuie să se opună acțiunilor făcute din datorie
d. presupune activitatea sufletului în acord cu virtutea
10. Dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și de religie, din perspectiva Declarației Universale
a Drepturilor Omului, reprezintă un drept negativ deoarece, pentru a beneficia de el:
a. acțiunea statului trebuie să fie cât mai mică
b. statul trebuie să subordoneze cetățeanul
c. acțiunea statului trebuie să fie cât mai mare
d. acțiunea statului trebuie să fie coercitivă
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. În coloana din stânga sunt enumerate forme de cunoștințe specifice teoriei kantiene a
cunoașterii, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la
acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din
stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Cunoștințe a priori
b. Cunoștințe a posteriori
c. Cunoștințe analitice
d. Cunoștințe sintetice
1. Cunoștințe bazate pe experiență.
2. Judecăți în care legătura predicatului cu subiectul este
gândită fără identitate, fiind numite și judecăți extensive.
3. Cunoștințe independente de orice experiență.
4. Judecăți realizate din respect pentru lege și nu din
înclinație.
5. Judecăți în care legătura predicatului cu subiectul este
gândită prin identitate, fiind numite și judecăți
explicative.
16 puncte
B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia orice
cunoaştere a noastră începe cu experienţa. 8 puncte
C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanţa erorii în progresul procesului de
cunoaștere. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Orice filosofie este o critică a limbajului. (...) Scopul filosofiei este clarificarea logică a
gândurilor. Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. O operă filosofică constă în esență din
explicații. Rezultatul filosofiei nu sunt „propozițiile filosofice”, ci clarificarea propozițiilor. Filosofia
trebuie să clarifice și să delimiteze riguros gândurile, care altfel sunt, să zicem așa, tulburi și
confuze. Filosofia limitează câmpul controversat al științei naturii.
(L. Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menţionaţi, pe baza textului dat, două roluri/funcții ale filosofiei. 4 puncte
2. Evidenţiaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelaţie existentă între termenii filosofie şi
viață, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte
3. Formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată
în textul dat. 4 puncte
B. Știind că valoarea filosofiei este de găsit printre bunurile destinate minții:
1. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentată în enunț.
6 puncte
2. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care dreptatea procedurală se realizează într-un
stat de drept. 6 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la filosofie Test 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Filosofie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 1
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.
• Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-d, 2-b, 3-a, 4-b, 5-b, 6-d, 7-a, 8-d, 9-d, 10-a 10x3p=30 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
a-3
b-1
c-5
d-2
4x4p=16 puncte
B.
- argumentarea în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia orice cunoaştere a noastră
începe cu experienţa 6 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
C. construirea unui exemplu care evidențiază rolul/importanţa erorii în progresul procesului de
cunoaștere 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a fiecăruia/fiecăreia dintre cele
două roluri/funcții ale filosofiei 2x2p= 4 puncte
2. - câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni daţi în sens filosofic
2x1p= 2 puncte
- evidenţierea unei corelaţii existente între termenii dați (de exemplu, filosofia nu poate fi
ruptă de viață, deoarece, într-adevăr, filosofia îl privește pe om, îl implică, îi explicitează
destinul, identificând ceea ce este esențial despre sine și despre viața sa, orientându-i
acțiunea) 4 puncte
- coerenţa textului redactat 2 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
3. formularea unui punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice
prezentată în textul dat 4 puncte
B.
1. - argumentarea în favoarea ideii/tezei filosofice prezentată în enunț 4 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
2. ilustrarea, printr-un exemplu concret, a modului în care dreptatea procedurală se realizează
într-un stat de drept 6 puncte