Pregătire cu un profesor

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 2
Întrebarile conţinute în grila de admitere au fost formulate după tematica indicată
pentru examenul de BACALAUREAT (Biologie 2), utilizând manualul agreat de Ministerul
Educaţiei și Cercetarii –
„Biologie. Manual pentru clasa XI-a”,
Autori: D.Cristescu, Carmen Salavastru, B.Voiculescu, C.Niculescu, R.Carmaciu.
Ed.Corint, 2008.
cu respectarea anexei nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 referitoare la “Programa de
examen pentru disciplina Biologie Bacalaureat 2011 B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ,
GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ”
CONŢINUTURI
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
 topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;
FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
FUNCŢIILE DE RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS
 clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
 sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere -
clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
 sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi
parasimpaticului;
 noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
ANALIZATORII
 segmentele unui analizator;
 fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
 noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită,
otită.
GLANDELE ENDOCRINE
 topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale,
gonade;
 disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-
Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
SISTEMUL OSOS
 scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
 noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
SISTEMUL MUSCULAR
 muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
 noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi
musculare.
FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
 transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
 absorbţia intestinală;
 fiziologia intestinului gros;
 noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite,
ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.

Subiect și barem · pagina 2

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 3
CIRCULAŢIA
 grupe sanguine, imunitate;
 activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac,
tensiune arterială, puls arterial;
 circulaţia mare şi mică;
 noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi
externe, leucemii, anemii.
RESPIRAŢIA
 ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi
respiratorii;
 noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.
EXCREŢIA
 formarea şi eliminarea urinei;
 noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
FUNCŢIA DE REPRODUCERE
 sistemul reproducător: componente, fiziologie;
 sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi
naşterea;
 noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată

Subiect și barem · pagina 3

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 4
Coordonator:
Conf.Dr. Gudea Alexandru
Autori:
Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ
Prof Univ .Dr. Papuc Ionel
Conf. Dr.Gudea Alexandru
Prof.Univ.Dr. Damian Aurel
Conf. Dr. Dr. Mihalca Andrei
Editori:
Conf. Dr.Gudea Alexandru
Ing. Todoran Cristina

Subiect și barem · pagina 4

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 5
Precizări
Întrebările care vor face obiectul examenului de admitere sunt listate alături de
variantele de răspuns.
Variantele corecte sunt cele marcate în culoarea roşie şi subliniate.
Testul va fi administrat de către software-ul specializat prin generarea întrebărilor
(enunţurilor) într-o ordine aleatorie, fără a ţine cont de capitole.
Ordinea răspunsurilor pentru fiecare întrebare va fi, de asemenea, schimbată față de
cea prezentată în broşură, aceste elemente fiind alese aleatoriu de către aplicaţie.
Notarea răspunsurilor se face după principiul “totul sau nimic”, neacordându-se
punctaje parțiale pentru răspunsurile parțial corecte sau greşite. Spre exemplu, dacă
întrebarea are două (sau mai multe) variante corecte, bifarea unui singur răspuns- fie
corect, fie greşit - duce la acordarea a 0 (zero) puncte.
De asemenea, bifarea unei variante corecte şi a uneia greşite duce la marcarea
răspunsului ca fiind greşit - 0 (zero) puncte.
Vă dorim succes!

Subiect și barem · pagina 5

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 6
Cuprins
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN (Prof.Univ.Dr. Damian Aurel) .............................................................. 7
SISTEMUL NERVOS (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ) ............................................................................... 8
ANALIZATORII (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ)..................................................................................... 13
GLANDELE ENDOCRINE (Prof. Univ. Dr. Ognean Laurenţ) .................................................................... 18
SISTEMUL OSOS (Prof.Univ.Dr.Damian)................................................................................................ 22
SISTEMUL MUSCULAR (Conf. Dr.Gudea Alexandru) ............................................................................. 26
DIGESTIA SI ABSORBTIA (Conf. Dr. Gudea Alexandru) .......................................................................... 29
CIRCULATIA (Prof Univ .Dr. Papuc Ionel) .............................................................................................. 35
RESPIRATIA (Conf.Dr. Mihalca Andrei, Conf.Dr.. Gudea Alexandru) .................................................... 40
EXCRETIA (Prof Univ .Dr. Papuc Ionel) .................................................................................................. 43
FUNCŢIA DE REPRODUCERE (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ) .............................................................. 45

Subiect și barem · pagina 6

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 7
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN (Prof.Univ.Dr. Damian Aurel)
Axul longitudinal al corpului uman, mai poate fi numit: A12P4
a) axul antero-posterior al corpului
b) axul axul grosimii corpului
c) axul lungimii corpului
Axul transversal al corpului uman mai poate fi numit: A14P4
a) axul lungimi corpului
b) axul lățimii corpului
c) axul grosimii corpului
Axul sagital al corpului uman prezintă: A13P4
a) un pol superior şi un pol inferior
b) un pol anterior şi unul posterior
c) nici o variantă nu este corectă
Planul sagital trece prin: A16P4
a) axul transversal si sagital
b) axul longitudinal şi transversal
c) axul longitudinal şi sagital
Planul frontal trece prin: A1P6
a) axul longitudinal şi transversal
b) axul transversal şi sagital
c) axul longitudinal şi sagital
Planul transversal trece prin: A2P6
a) axul transversal si sagital
b) axul longitudinal şi sagital
c) axul longitudinal şi transversal
Planul frontal: A1P6
a) merge paralel cu fruntea
b) imparte corpul într-o parte anterioară şi alta posterioară
c) nici o variantă nu este corectă
Planul transversal mai poartă denumirea de: A2P6
a) planul metameriei corpului
b) planul simetriei bilateral
c) planul orizontal
Muschiul diafragm: A7P4
a) separa cavitatea pelvină de cea abdominală
b) separă caviatea toracică de cea abdominală

Subiect și barem · pagina 7

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 8
c) separă neurocraniul de viscerocraniu
Polii axului sagital sunt: A12P4
a) anterior şi posterior
b) stâng şi drept
c) superior şi inferior
SISTEMUL NERVOS (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ)
Neuroplasma conține organite specifice, precum: A1P14
a) centrozomul;
b) reticulul endoplasmatic;
c) corpii tigoizi (Nissl).
Butonii terminali conțin: A1P14
a) vezicule cu mediatori chimici;
b) neurofibrile;
c) mitocondrii.
Nevrogliile se caracterizează prin: A1P15
a) absența neurofibrilelor și a corpilor Nissl;
b) capacitatea de a se divide;
c) participarea la sinapsele neuroefectoare.
Viteza conducerii potențialului de acțiune este de: A1P15
a) 100 m/s în fibrele nervoase mielinice;
b) 10 m/s în fibrele nervoase amielinice;
c) 10 m/s în fibrele nervoase mielinice și 100 m/s în fibrele nervoase amielinice
Oboseala transmiterii sinaptice se datorează: A1P17
a) acidului acumulat în fanta sinaptică;
b) acumulării de acid lactic în zona presinaptică;
c) epuizării depozitului de mediator chimic (neurotransmițător).
Substanța albă este dispusă sub formă de cordoane formând: A1P19
a) fascicule ascendente situate periferic;
b) fascicule descendente situate spre interior;
c) fascicule de asociație situate profund.
Calea sensibilităţii tactile grosiere (protopatică) este reprezentată de :
A1P21

Subiect și barem · pagina 8

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 9
a) fasciculul spinocerebelos anterior;
b) tractul spinocerebelos dorsal (direct);
c) tractul spinocerebelos ventral (încrucişat).
Căile sensibilităţii interoceptive se disting prin: A1P21
a) zonă de proiecţie corticală difuză;
b) caracter multisinaptic;
c) absenţa sinapsei talamice.
Fibrele fasciculului piramidal se încrucişează în jur de: A2P22
a) 75% la nivelul bulbului;
b) 25% formând fasciculul piramidal direct;
c) 10% formând fasciculul piramidal încrucişat
În trunchiul cerebral îşi au originea: A1P26
a) cele 12 perechi de nervi cranieni;
b) 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni;
c) 2 din cele 12 perechi de nervi cranieni.
Talamusul este releu pentru: A1P29
a) toate sensibilităţile;
b) sensibilităţile olfactive, vizuale şi auditive;
c) toate sensibilităţile, cu excepţia celor olfactive, vizuale şi auditive.
La dreptaci este mai dezvoltată: A1P30
a) emisfera cerebrală stângă;
b) emisfera cerebrală dreaptă, mâina dreaptă avȃnd activitate mai complexă;
c) emisfera dreaptă, datorită localizării centrului vorbirii.
Un organ nervos îndeplinește două funcții: A1P13
a. senzitivă;
b. motorie;
c. locomotorie.
Sistemul nervos se clasifică din punct de vedere topografic în: . A6 P13
a) sistem nervos central şi sistem nervos periferic;
b) encefal şi măduva spinării;
c) sistem nervos simpatic şi sistem nervos parasimpatic.
Sistemul nervos se clasifică din punct de vedere funcţional în: A1 P13
a) sistem nervos somatic şi sistem nervos vegetativ;
b) encefal şi sistem nervos simpatic;

Subiect și barem · pagina 9

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 10
c) sistem nervos somatic şi sistem nervos parasimpatic.
Sistemul nervos împreună cu sistemul endocrin reglează: A1 P13
a) majoritatea funcţiilor organismului;
b) activitatea musculaturii şi a glandelor secretorii;
c) exclusiv locomoţia.
Sistemul nervos central include: A6 P13
a) creierul şi măduva spinării;
b) nervii craniali;
c) nervii spinali.
Sistemul nervos periferic include:. A6 P13
a) nervii cranieni;
b) măduva spinarii;
c) nervii spinali.
Neuronii reprezintă: A6 P13
a) suportul trofic al sistemului nervos;
b) unitatea morfofuncţională a sistemului nervos;
c) totalitatea celulelor din SNC.
Forma neuronilor poate fi: A6 P13
a) stelată;
b) sferică sau ovalară;
c) piramidală şi fusiformă.
Nevrogliile au rol: A1 P15
a) trofic şi de suport pentru sistemul nervos;
b) fagocitar;
c) în transmiterea informaţiei nervoase.
În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii pot fi: A7 P13
a) unipolari, cu o singură prelungire;
b) multipolari, cu aspect globulos şi o singură prelungire;
c) pseudounipolari şi bipolari.
După funcţie, neuronii pot fi: A1 P14
a) receptori (somatosenzitivi şi viscerosenzitivi);
b) motori (somatotropi şi visceromotori);
c) intercalari (de asociaţie).
Sistemul nervos somatic distribuie fibre către: A1 P13
a) muşchii scheletici;
b) muşchii netezi;

Subiect și barem · pagina 10

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 11
c) muşchiul cardiac.
Sistemul nervos vegetativ distribuie fibre către: A1 P13
a) muşchii netezi, muşchiul cardiac şi unele glande;
b) articulaţii;
c) glande exocrine.
Sistemul nervos vegetativ include: P13 (Tab.)
a) o componentă simpatică şi o componentă parasimpatică;
b) fibre senzitive şi eferente simpatice;
c) fibre motorii parasimpatice şi simpatice.
Reflexul (actul reflex) reprezintă: A2 P17
a) reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare;
b) o reacţie de apărare a organismului;
c) răspunsul organismului la excitanţi necunoscuţi.
Arcul reflex este alcătuit din: A2 P17
a) receptor, cale aferentă, centru nervos, cale eferentă şi efector;
b) stimul şi răspuns;
c) centru coordonator şi nervi.
Majoritatea receptorilor sunt: A5 P17
a) celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale (gustative, auditive);
b) celule somatice nespecializate;
c) celule endocrine difuze.
Receptorul transformă: A4 P17
a) energia stimulului în impuls nervos;
b) potenţialul de acţiune în excitant;
c) energia pozitivă în impuls nervos.
În funcţie de provenienţa stimulului, se deosebesc: A2 P18
a) exteroceptori, interoceptori şi proprioceptori;
b) receptori nespecializaţi;
c) celule receptoare nedefinite.
Mugurii gustativi şi nociceptorii sunt: A3 P18
a) chemoreceptori;
b) fotoreceptori;
c) termoreceptori.
Conurile şi bastonaşele retiniene sunt: A3 P18
a) celule fotoreceptoare;
b) celule cornoase;

Subiect și barem · pagina 11

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 12
c) chemoreceptori.
Termoreceptorii sunt: A3 P18
a) terminaţii nervoase libere;
b) celule pentru tact şi presiune;
c) celule pentru vibraţii.
Proprioceptorii primesc stimuli de la: A2 P18
a) muşchi;
b) tendoane;
c) articulaţii.
Calea aferentă a arcului reflex este compusă din: A6 P18
a) neuroni senzitivi spinali sau cranieni;
b) neuroni motori somatici şi vegetativi;
c) neuroni intercalari.
Calea eferentă a arcului reflex este compusă din: A9 P18
a) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi;
b) axonii neuronilor senzitivi somatici şi vegetativi;
c) ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
Pot fi efectori ai arcului reflex: A10 P18
a) muşchii striaţi;
b) muşchii netezi;
c) glandele exocrine.
Căile ascendente (ale sensibilităţii) includ: P20-21
a) căile sensibilităţii exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive;
b) căile motorii piramidale;
c) căile motorii extrapiramidale.
Corpusculii neurotendinoşi (Golgi) şi corpusculii Ruffini
sunt receptori pentru: A12 P21
a) sensibilitatea kinestezică;
b) sensibilitatea interoceptivă;
c) sensibilitatea visceroceptivă.
Calea sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării este constituită din: A13 P21
a) tractul spinocerebelos dorsal (direct) şi tractul spinocerebelos ventral (încrucişat);
b) sistemul piramidal;
c) sistemul extrapiramidal.
Calea sistemului piramidal controlează: A1 P22
a) motilitatea voluntară;

Subiect și barem · pagina 12

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 13
b) motilitatea digestivă;
c) motilitatea involuntară.
Calea sistemului extrapiramidal controlează: A3 P23
a) motilitatea voluntară automată;
b) motilitatea voluntară a intestinului;
c) nici o varianta nu este corectă.
Simpaticul acţionează asupra muşchilor dilatatori ai pupilei producând: P35(TAB)
a) midriază;
b) dilatarea pupilei;
c) mioză.
Secreţiile salivare, gastrice şi intestinale sunt stimulate de: P35(Tab.)
a) excitarea corticală;
b) excitarea simpaticului;
c) nici o varianta nu este corectă.
Funcţiile cardiace sunt stimulate de: P35(Tab.)
a) excitarea componentei simpatice;
b) catecolamine;
c) adrenalină.
Motilitatea gastrointestinală este stimulată de: P35(Tab.)
a) excitarea parasimpaticului;
b) excitarea simpaticului;
c) acţiunea acetilcolinei.
Hipertensiunea arterială poate produce: A3 P36
a) hemoragii cerebrale;
b) meningită;
c) encefalită.
Pierderea conştienţei se întâlneşte frecvent în: A3 P37
a) epilepsie;
b) meningită;
c) encefalită.
ANALIZATORII (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ)
Receptorii cutanaţi sunt reprezentaţi de: A2P38
a) terminaţiile nervoase libere şi încapsulate;
b) discurile tactile Merkel;
c) corpusculii Meissner, Krause şi Ruffini.
Mugurii gustativi sunt localizaţi la nivelul: A2P43

Subiect și barem · pagina 13

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 14
a. papilelor gustative;
b. papilelor gustative filiforme;
c. epiglotei.
Un analizator include segmentul:. A4 P38
a) periferic (receptorul);
b) intermediar (de conducere);
c) central (de elaborare a senzaţiei).
Segmentul central al unui analizator este reprezentat de: ............ ........... A5 P38
a) o arie din scoarţa cerebrală care transformă impulsurile în senzaţii specifice
b) o zonă subcorticală
c) un centru talamic
Corpusculii Ruffini sunt receptori cutanaţi specializaţi pentru:. .A1 P39
a) sensibilitatea olfactivă;
b) sensibilitatea gustativă;
c) nici o varianta nu este corectă
Receptorii cutanaţi reprezintă segmentul central pentru analizatorii: P38
a) tactil, termic şi dureros;
b) chimici (gustativ şi olfactiv);
c) nici o varianta nu este corectă.
Peretele globului ocular este format din tunicile: .A2 P44
a) externă (fibroasă), numită sclerotică;
b) medie (vasculară), numită coroidă;
c) internă (nervoasă), numită retină.
Pata galbenă conţine: . A12 P44
a) celule fotoreceptoare;
b) celule ciliate;
c) otolite.
Foveea centralis conţine: A1 P45
a) numai celule cu conuri;
b) numai celule cu bastonaşe;
c) celule cu cili şi bastonaşe.
Celulele retiniene cu bastonaşe sunt adaptate pentru: A2 P45
a) vederea nocturnă, la lumină slabă
b) vederea diurnă, la lumină intensă;
c) vederea colorată.

Subiect și barem · pagina 14

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 15
Organul activ al acomodării ochiului în funcţie de distanţă este: A11 P45
a) muşchiul ciliar
b) corneea transparentă;
c) corpul vitros.
Mecanismul fotoreceptor se realizează prin: A6 P46
a) descompunerea pigmentului vizual în retinen şi opsină
b) contracţia muşchilor ciliari;
c) diminuarea elasticităţii cristalinului.
Aria vizuală primară este localizată în lobul cortical: A7 P47
a) occipital;
b) frontal;
c) parietal.
Hipermetropia presupune depărtarea obiectelor de ochi şi se corectează prin: A 3 P46
a) lentile convergente;
b) lentile divergente;
c) lentile cilindrice.
Miopia necesită: A 3 P46
a) apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedea clar;
b) utilizarea de lentile divergente pentru clarificarea vederii;
c) menţinerea obiectelor la distanţă normală de ochi.
Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, fără efort de acomodare, se numeşte:
A1 P46
a) punct remotum (6 metri)
b) punct proxim (25 cm);
c) punct optim (25 metri).
Culorile primare sau fundamentale pe care ochiul le percepe sunt: A3 P47
a) roşu;
b) albastru;
c) verde.
Sunetele cu frecvenţă joasă sunt recepţionate la nivelul: A5 P51
a) vârfului melcului
b) porţiunii iniţiale a membranei bazilare;
c) întregii suprafeţe a melcului.
Receptorii auditivi sunt localizaţi în: A13 P49
a) organul Corti
b) sistemul otolitic;
c) urechea medie.

Subiect și barem · pagina 15

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 16
Segmentul central al analizatorului auditiv este situat în cortexul: A3 P50
a) temporal (girul temporal superior)
b) frontal;
c) occipital.
Vibraţiile membranei timpanice antrenează: A3 P51
a) lanţul celor trei oscioare din urechea medie
b) perilimfa prin fereastra ovală;
c) endolimfa prin fereastra rotundă.
Oscioarele urechii medii sunt: A5 P49
a) ciocanul, nicovala şi scăriţa
b) ciocanul, utricula şi sacula;
c) ciocanul şi canalele semicirculare .
Labirintul osos este format din: A8 P49
a) vestibulul osos, canalele semicirculare şi melcul osos;
b) vestibulul osos şi utricula;
c) vestibulul osos şi sacula.
Organul lui Corti este situat la nivelul:. A13 P49
a) membranei bazilare
b) membranei timpanice;
c) nicovalei.
Perilimfa este situată în: A7 P49
a) rampa vestibulară şi timpanică
b) urechea medie ;
c) bula timpanică.
Receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către: A2 P50
a) otolite
b) vibraţiile scăriţei;
c) vibraţiile timpanice.
Corpusculi Vater-Pacini sunt dispuşi la nivelul: A14 P38
a) mucoaselor;
b) fanerelor;
c) hipodermului.
Simţul mirosului la om, comparativ cu al animalelor este: A1 P42
a) foarte dezvoltat
b) slab dezvoltat
c) asemănător

Subiect și barem · pagina 16

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 17
Mugurii gustativi au formă: A3 P43
a) spiralată, prezentând la polul apical un microvil;
b) sferoidală şi spiralată;
c) ovoidală, prezentând la polul apical un microvil.
Pentru analiza gustului se percep: A5 P43
a) 6 senzaţii gustative
b) 4 senzaţii gustative
c) 8 senzaţii gustative
Labirintul membranos este format din 2 cavităţi: A12 P49
a) bula timpanică şi scăriţa;
b) utricula şi scăriţa
c) utricula şi sacula
Urechea medie este: A5 P49
a) formată dintr-un sistem de încăperi numite labirint osos;
b) o cavitate pneumatică săpată în stânca temporalului;
c) o cavitate pneumatică săpată în stânca osului parietal.
Analizatorul vestibular are rol: A8 P51
a) reglarea echilibrului alături de analizatorii kinestezic, vizual şi tactil
b) reglarea echilibrului alături de cerebel
c) de a informa creierul despre poziţia capului în spaţi
Cataracta reprezintă: A1 P53
a) principala cauză de pierdere a vederii;
b) creşterea presiunii intraoculare;
c) opacifierea cristalinului.
Otita reprezintă:. A5 P53
a) principala cauză a conjunctivitei
b) o infecţie nazală
c) o infecţie a urechii
Reflexul pupilar fotomotor apare în caz de: A2 P46
a) astigmatism;
b) stimulare cu lumină puternică a retinei;
c) lumină insuficientă.
In daltonism lipsesc cel mai frecvent: A2P47
a. celulele cu conuri sensibile la verde şi roşu;
b. toate celulele cu conuri;
c. toate celulele cu baştonaşe.

Subiect și barem · pagina 17

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 18
Majoritatea fibrelor tractului optic fac sinapsă cu cel de al treilea neuron în: A2P47
a. metatalamus (corpul geniculat extern);
b. chiasma optică;
c. cortexul cerebral.
În caz de afazie vizuală: A2P48
a. sunt distruse ariile vizuale secundare;
b. bolnavul vede literele scrise, dar nu înţelege semnificaţia cuvintelor citite;
c. este distrus în totalitate cortexul vizual.
GLANDELE ENDOCRINE (Prof. Univ. Dr. Ognean Laurenţ)
Prolactina este: A3P54
a. un inhibitor al activităţii gonadotrope;
b. un stimulator al secreţiei lactate;
c. un hormon capabil să prevină ovulaţia.
Hipersecreţia de glucocorticoizi determină: A3P57
a. sindromul Cushing;
b. obezitate;
c. diabet şi hipertensiune.
Calcitonina este secretată de: A3P58
a. celulele C din tiroidă;
b. celulele C din paratiroidă;
c. celulele β din pancreas.
Parathormonul (PTH) este activ asupra: A3P59
a. osului;
b. rinichiului;
c. tubului digestiv.
Calcitonina produce: A3P59
a. hipercalcemie;
b. hipocalcemie;
c. creşterea absorbţiei intestinale a calciului.
Extractele de timus au acţiuni de: A3P60
a. frânare a dezvoltării gonadelor;
b. stimulare a eritropoezei;
c. oprire a mitozelor.
Hipofiza este localizată la: A7 P54
a) baza encefalului;

Subiect și barem · pagina 18

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 19
b) retrosternal;
c) în spatele chiasmei optice, pe şaua turcească a osului sfenoid.
Intre hipotalamusul anterior şi adenohipofiză există o legătură: A9 P54
a) nervoasă;
b) vasculară, reprezentată de sistemul port hipotalamo-hipofizar;
c) limfatică, reprezentată tija hipotalamo-hipofizară.
Hormonul somatotrop (STH) stimulează: .A12 P54
a) creşterea organismului
b) secreţia de tiroxină;
c) producerea de prolactină.
Hormonii adenohipofizari sunt: A11 P54
a) glandulotropi şi non-glandulotropi;
b) MSH, ADH, adrenalina şi noradrenalina;
c) ACTH, TSH, FSH, LH, STH şi prolactina.
Prolactina (LTH) este un hormon: A3 P55
a) inhibitor al activităţii gonadotrope;
b) stimulator al secreţiei lactate a glandei mamare;
c) stimulator al ovulaţiei.
Hormonul luteinizant este secretat de: A11 P55
a) gonade;
b) suprarenale.
c) adenohipofiză;
Lobul intermedial al hipofizei secretă: A12 P55
a) melanina;
b) hormonul de stimulare melanocitară (MSH);
c) somatotropina.
Principale efecte ale vasopresinei (ADH) sunt: A14 P55
a) creşterea absorbţiei apei la nivelul tubilor distali şi colectori ai nefronului;
b) stimularea pigmentogenezei;
c) poliuria.
Oxitocina stimulează: A1 P56
a) contracţia musculaturii netede a uterului gravid;
b) contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare,
determinând expulzia laptelui;
c) metabolismul bazal.
Hormonii secretaţi de corticosuprarenală sunt: A3 P56

Subiect și barem · pagina 19

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 20
a) de natură polipeptidică, sintetizaţi din proteine;
b) mineralocorticosteroizii, glucocorticoizii şi sexosteroizi;
c) de natură lipidică, sintetizaţi din colesterol.
Aldosteronul este implicat în: A4 P56
a) metabolismul sărurilor minerale
b) declanşarea glicozuriei;
c) metabolismul lipidic.
Hormonii glucocorticoizi pot produce: A7 P56
a) hiperglicemie;
b) hipoglicemie;
c) creşterea glicemiei.
Glucocorticoizii sunt reprezentaţi de: A7 P56
a) cortizon;
b) hidrocortizon;
c) glucagon.
Hormonii secretaţi de medulosuprarenală sunt: A4 P57
a) polipeptide, reprezentate de glucagon şi calcitonină.
b) catecolamine, reprezentate de adrenalină şi noradrenalină
c) tiroxine, reprezentate de triiodtironină şi tretraiodtironină;
Acţiunea hormonilor secretaţi de medulosuprarenală este identică cu: A4 P57
a) stimularea sistemului nervos simpatic;
b) stimularea sistemului nervos parasimpatic;
c) inhibarea activităţii cardiace.
Tiroida secretă hormoni: P58
a) iodaţi;
b) tropi;
c) catabolizanţi.
Hormonii tiroidieni determină: A3 P58
a) scăderea metabolismului bazal şi consumului de energie;
b) creşterea metabolismului bazal şi consumului de energie;
c) creşterea exagerată a extremităţilor.
Tiroxina este un hormon secretat de: A1 P 58
a) ovare;
b) hipofiză;
c) nici o varianta nu este corectă.
Pancreasul endocrin este implicat în controlul metabolismului intermediar al A5 P59

Subiect și barem · pagina 20

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 21
a) produşilor sintetizaţi în ficat;
b) produşilor sintetizaţi în ficat şi splină;
c) glucidelor, lipidelor şi proteinelor.
Are efect hipoglicemiant: A5 P59
a) insulina;
b) glucagonul;
c) oxitocina.
Epifiza secretă: A3 P60
a) melatonina
b) melanina
c) vasotocina
Este corect să precizăm că epifiza: A2 P59
a) intră în componenţa epitalamusului;
b) se numeşte şi glanda pineală;
c) are conexiuni anatomice şi funcţionale cu epitalamusul.
Timusul este o glandă: A4 P60
a) cu structură mixtă;
b) localizată retrosternal;
c) care involuează şi dispare complet înainte de pubertate.
Secreţia de melatonină: A5 P60
a) este inhibată de lumină;
b) scade la întuneric;
c) creşte la întuneric.
Glucagonul este secretat de: A5 P59
a) pancreasul endocrin;
b) pancreasul exocrin;
c) hipofiză.
Nanismul hipofizar se datorează: A2 P55
a) secreţiei inadecvate (reduse) a hormonului de creştere (STH) în copilărie;
b) hiposecreţiei de STH la adult;
c) hiposecreţiei prepuberale de STH.
Tiroxina poate fi utilizată cu succes în tratamentul : A8 P61
a) nanismului tiroidian;
b) hipotiroidismului infantil;
c) nanismului hipofizar.
Diabetul zaharat este o disfuncţie a: A5 P59

Subiect și barem · pagina 21

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 22
a) parotidelor;
b) adenohipofizei;
c) nici o varianta nu este corectă.
Insulina este un hormon: A5 P59
a) secretat de celulele α ale pancreasului exocrin;
b) secretat de celulele β ale pancreasului endocrin;
c) cu efect anabolizant.
Parathormonul (PTH) este activ asupra: A1 P59
a) tractului digestiv;
b) oaselor;
c) rinichilor.
Hormonul tireotrop stimulează: A1 P58
a) excreţia de hormoni tiroidieni neiodaţi;
b) secreţia hormonilor androgeni;
c) sinteza şi secreţia de hormoni tiroidieni iodaţi.
SISTEMUL OSOS (Prof.Univ.Dr.Damian)
Osteogeneza reprezintă A2P63
a) transformarea țesutului cartilaginos şi conjunctivo-fibros al
embrionului în tesut osos
b) o boală care duce la aparitia unor osificari eratice
c) procesul care duce la formarea oaselor
Dupa origine, oasele se clasifica în: A3P63
a) 5 tipuri
b) 3 tipuri
c) 2 tipuri
Prin osificare desmală iau naştere: A4P63
a) oasele de membrana
b) oasele bolți cutiei craniene
c) parțial clavicula
Prin osificare encondrală iau naştere: A5P63
a) oasele scurte
b) oasele bazei craniului
c) oasele bolții cutiei craniene
Creşterea în grosime a oaselor lungi se realizează pe seama: A4P63
a) cartilajului de creştere
b) cartilajului diafizo-epifizar
c) periostului

Subiect și barem · pagina 22

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 23
Creştere în lungime o oaselor se realizează prin: A5P63
a) osificare encondrală
b) osificare desmală
c) osificare desmală şi encondrală
Scheletul reprezintă: A8P63
a) totalitatea oaselor aşezate în poziție anatomică
b) oasele plus musculatura aferentă
c) totalitatea oaselor, articulațiilor şi muşchii
Din categoria oaselor lungi fac parte: A9P63
a) sternul
b) coxalul
c) femurul
Tibia, femurul şi humerusul fac parte din categoria: A9P63
a) oaselor alungite
b) oaselor lungi
c) oaselor late
La oasele lungi predomină: A9P63
a) lunginea şi lățimea
b) lungimea
c) lățimea
Din categoria oaselor late fac parte: A9P63
a) scapula
b) parietal
c) coxal
Oasele occipital, frontal şi parietal fac parte din categoria: A9P63
a) oaselor scurte
b) oaselor lungi
c) oaselor late
La oasele late predomină: A9P63
a) lățimea
b) lățimea şi lungimea
c) lățimea şi înălțimea
Din categoria oaselor scurte fac parte: A9P63
a) oasele carpiene
b) clavicula
c) sternul

Subiect și barem · pagina 23

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 24
Oasele tarsiene fac parte din categoria: A9P63
a) oaselor alungite
b) oaselor lațite
c) oaselor scurte
La oasele scurte predomină: A9P63
a) lățimea
b) înălțimea
c) toate cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale
Oasele alungite prezintă ca şi caracteristici: A10P63
a) predomină lungimea
b) prezintă epifiză şi diafiză la fel ca oasele lungi
c) prezintă canal medular
Scheletul capului este alcatuit din urmatoarele elemente: A11P63
a) atlas şi axis
b) neurocraniu şi vişcerocraniu
c) oasele parietal şi frontal
Oasele sfenoid şi occipital: A1P64
a) sunt oase nepereche
b) aparțin neurocraniului
c) aparțin viscerocraniului
Oasele pereche din componența neurocraniului sunt: A1P64
a) osul temporal
b) osul lacrimal
c) osul parietal
În componența viscerocraniului se întâlnesc: A2P64
a) 5 oase perechi şi 3 nepereche
b) 3 oase perechi şi 5 nepereche
c) 6 oase perechi şi 2 nepereche
Oasele palatine şi zigomatice: A2P64
a) aparțin neurocraniului
b) aparțin viscerocraniului
c) palatinele aparțin viscerocraniului şi zigomaticele neurocraniului
Oasele vomer şi mandibulă: A2P64
a) sunt oase nepereche
b) aparțin viscerocraniului
c) aparțin neurocraniului

Subiect și barem · pagina 24

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 25
Coloana vertebrala are următoarele roluri: A4P64
a) executarea diferitelor mişcări ale trunchiului şi capului
b) protejarea măduvei spinării
c) ax de susținere a corpului
Coloana vertebrală cuprinde un număr de: A4P64
a) 6 regiuni
b) 5 regiuni
c) nici o variantă nu este corectă
Osul sacrum la om: A5P64
a) rezultă prin sudarea a 4 vertebre
b) este os pereche
c) nici o variantă nu este corectă
Scheletul toracelui este format: A2P65
a) anterior de stern, posterior de coaste şi lateral de coloana vertebrală
b) anterior de stern, posterior de coloana vertebrală şi lateral de coaste
c) anterior de coaste, posterior de coloana vertebrală şi lateral de stern
Sternul este un os lat, format din: A3P65
a) manubriu, fibulă şi apendice xifoid
b) manubriu claviculă şi apendice xifoid
c) manubriu, corp şi apendice xifoid
Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase şi se găsesc în număr de: A4P65
a) 11 perechi
b) 15 perechi
c) 12 perechi
Primele 7 perechi de coaste mai sunt cunoscute şi sub denumirea de: A5P65
a) coaste libere
b) coaste flotante
c ) nici o variantă nu este corectă
Perechile VIII, IX, X de coaste poartă denumire de: A5P65
a) coaste false
b) coaste libere
c) coaste adevărate
Centura scapulară: A7P65
a) este formată din claviculă şi omoplat
b) leagă membrul inferior la trunchi
c) leagă membrul superior de torace

Subiect și barem · pagina 25

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 26
Scheletul brațului este reprezentat de: A10P65
a) osul radius
b) osul femur
c) osul humerus
Centura pelvină este formată din: A14P65
a) oasele coxale
b) oasele tibia şi fibula
c) oasele claviculă şi omoplat
Osul coxal este alătuit din: A12P65
a) 2 oase
b) 4 oase
c) nici o variantă nu este corectă
Rotula este un os triunghiular situat în tendonul muschiului: A15P65
a) cvadriceps
b) coracobrahial
c) biceps brahial
Curburile coloanei vertebrale în plan frontal se numesc: A1P65
a) lordoze
b) scolioze
c) cifoze
Curburile coloanei vertebrale în plan sagital se numesc: A1P65
a) cifoze
b) lordoze
c) nici o variantă nu este corectă
SISTEMUL MUSCULAR (Conf. Dr.Gudea Alexandru)
Termenul de musculatură somatică face referire la: P68A1
a) musculatura din structura intestinului
b) musculatura scheletică
c) muşchii care au în structură țesut muscular striat
Organele active ale mișcării sunt: P68A2
a. tendoanele
b. mușchii
c. periostul
Muşchiului i se descriu: P 68A2
a) o porțiune centrală, alungită numită corpul muşchiului
b) extremități- tendoane

Subiect și barem · pagina 26

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 27
c) nici o variantă nu este corectă
Originea mușchiului desemnează: P68A3
a. porțiunea fascială a mușchiului de natură conjunctivă care acoperă organul
b. porțiunea tendinoasă inserată pe osul fix
c. porțiunea tendinoasă inserată pe osul mobil
Termenul de inserție a mușchiului se referă la: P68A3
a. zona de glisare a tendonului peste o rază osoasă
b. partea tendonului de pe osul fix
c. partea tendinoasă inserată pe osul mobil
Termenul de “cvadriceps” face referire la: P68A4
a) o entitate anatomică alcătuită din 4 tipuri de structuri
b) un muşchi căruia i se pot decela 3 origini distincte
c) nici un răspuns nu este corect
Mușchii capului se împart în: P68A6
a. mușchii mimicii
b. mușchii mimicii și ai masticației
c. mușchii deglutiției și ai respirației
Inervația muşchiului este: P68A7
a) numai somatică
b) numai vegetativă
c) somatică şi vegetativă
Mușchiul diafragm este un mușchi: P68A11
a. lat, plasat la baza toracelui
b. care separă cutia toracică de cea abdominală
c. fusiform cu rol în scurtarea diametrelor cutiei toracice
Mușchii abdomenului sunt: P68A13
a. mușchiul drept abdominal, oblic extern, oblic intern și transvers al abdomenului
b. mușchiul drept abdominal, trapez și pectoral
c. mușchiul oblic intern, oblic extern și marele dințat
Mușchii anteriori ai antebrațului au rol de: P69A1
a. flexori ai antebrațului și ai mâinii, pronatori ai mainii cât și flexori ai degetelor
b. extensori ai antebrațului și ai mâinii, pronatori ai mainii cât și flexori ai degetelor
c. rotatori ai antebrațului
Mușchii posteriri ai antebrațului au rol de: P69A2
a. extensori ai antebrațului, mâinii și ai degetelor

Subiect și barem · pagina 27

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 28
b. flexori ai antebrațului, mâinii și ai degetelor
c. adductori ai antebrațului
Mușchii coapsei sunt grupați astfel: P69A7
a. medial și laterali
b. loja anterioară și posterioară
c. loja anteromedială, loja posterioară și loja laterală
Mușchii mediali ai coasei sunt: P69A7
a. mușchiul adductor mare, scurt și lung, mușchiul drept medial
b. au rol de adductor al membrului
c. sunt toți mușchi de formă fusiformă
Mușchii lojei posterioare a coasei sunt: P70A2
a. mușchiul biceps femural și mușchiul cvadriceps femural
b. mușchiul semitendinos, mușchiul semimembranos și mușchiul biceps femural
c. mușchiul semitendinos și gastrocnemian
Contractibilitatea musculară : P70A8
a) este proprietatea specifică a muşchiului de a dezvolta tensiune între capetele sale
sau de a se scurta
b) are ca bază anatomică sarcomerul prin proteinele sale contractile
c) nici o variantă nu este corectă
Excitabilitatea este: P70A9
a) mod de răspuns la un stimul vizual
b) răspuns la un stimul prin potențial de acțiune propagat, urmat de contracția
caracteristică
c) capacitatea lentă de contracție a musculaturii netede
Extensibilitatea este: P70A10
a) proprietatea muşchiului de a se alungi activ
b) proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv
c) proprietatea muşchiului de a se alungi activ prin acțiunea unei forțe exterioare
Elasticitatea este: P70A11
a) proprietatea muşchiului de a se deforma sub acțiunea unei forțe şi de a reveni la
forma de repaus
b) are ca bază anatomică fibrele elastice din structura perimisiumului
c) are ca bază anatomică fibrele elastice din structura fasciilor musculare
Tonusul muscular este: P70A12
a) o activitate de natură reflexă
b) un indicator al inervației motorii şi somatice intacte
c) stare de tensiune permanentă în structura muşchiului

Subiect și barem · pagina 28

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 29
Contracția musculară izotonică se caracterizează prin faptul că: P71A1
a) lungimea muşchiului rămâne neschimbată şi tensiunea creşte mult
b) lungimea muşchiului variază, iar tensiunea rămâne constantă
c) lungimea şi tensiunea variază
Electromiograma este: P71A3
a) înregistrarea activității electrice a întregului muşchi
b) înregistrarea activității mecanice a muşchiului
c) înregistrarea grafică a modului de scurtare a muşchiului
Metabolismul muscular este: P71A5
a) anaerob în primele 45-90 secunde ale unui efort moderat sau intens
b) strict aerob în primele 45-90 secunde ale unui efort moderat sau intens
c) aerob după primele 2 minute de efort
Secusa musculară este: P71A9-14
a) o contracție musculară unică, obținută cu ajutorul unui stimul unic cu valoare prag
b) alcătuită din 3 faze: de latență, de contracție şi de relaxare
c) izometrică sau izotonică
Contracția tetanică este: P71A14
a) o contracție musculară unică, obținută cu ajutorul unui stimul unic cu valoare prag
b) consecința aplicării unor stimuli repetitivi,la intervale mici şi regulate
c) contracție involuntară a unor muşchi ai regiunii abdomenului
DIGESTIA SI ABSORBTIA (Conf. Dr. Gudea Alexandru)
Sistemul digestiv este alcătuit din: P74A1
a) tub digestiv şi organe anexe;
b) tub digestiv şi glande endocrine;
c) glande salivare, ficatul, pancreasul
Sistemul digestiv este alcătuit din: P747A1
a) organe la nivelul cărora se produce schimbul de gaze esențiale
b) organe la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor, transformarea lor în
produşi absorbabili şi eliminarea resturilor neabsorbite
c) organe la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor, transformarea lor în
produşi neabsorbabili şi eliminarea resturilor neabsorbite
Tubul digestiv este alcătuit din: P74A2
a) cavitate bucală, laringe, esofag, trahee şi rect
b) cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
c) cavitate bucală, faringe, trahee, stomac, intestin

Subiect și barem · pagina 29

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 30
Intestinul subțire cuprinde: P74A2
a) 3 porțiuni distincte- duoden,jejun, ileon
b) 3 porțiuni distincte- stomac, jejun, ileon
c) 2 porțiuni distincte- stomac, duoden, cecum
Intestinul gros este alcătuit din: P74A1
a. 2 porțiuni- cecum și colon
b. 3 porțiuni- cecum, colon și rect
c. 5 porțiuni- ileon,cecum, colon, duoden și rect
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: P75A1
a) glandele salivare- submandibulare, parotide şi sublinguale
b) glandele salivare, ficatul şi pancreasul
c) glandele salivare, ficatul, timusul şi pancreasul
Tubul digestiv asigură aportul continuu de apă, electroliți şi
substanțe nutritive prin: P75A2
a) deplasarea alimentelor, secreția sucurilor digestive şi digestia alimentelor
b) deplasarea alimentelor, secreția sucurilor digestive şi digestia
alimentelor şi absorbția produşilor
c) triturarea alimentelor, absorbția toxinelor şi secreția sucurilor digestive
Masticația este un reflex: P75A4
a) involuntar
b) involuntar care se poate desfăşura şi sub control voluntar
c) coordonat de centri nervoşi situați la nivelul trunchiului cerebral
Rolurile masticație sunt: P75A5
a) fragmentarea alimentelor, asigurând contactul cu receptorii gustativi
b) formarea,lubrifierea şi înmuierea bolului alimentar
c) digestia în timp gastric
Saliva conține: P75A6
a) 99,5% apă şi 0,5% reziduu uscat
b) amilază, lizozim, mucină
c) 20% enzime şi minerale
Saliva are rolul de a: P75A3-5
a) proteja mucoasa bucală
b) începe procesul de digestie a amidonului
c) lubrifiază alimentele şi este implicată în elaborarea senzației gustative
Cantitatea de salivă secretată zilnic este de: P75A7
a. 100-300 ml

Subiect și barem · pagina 30

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 31
b. 800-1000 ml
c. 5000-6000 ml
Bolul alimentar rezultă din: P75A7
a) transformările suferite de către alimente la nivelul cavității bucale
b) modificarea unei părți din alimentele ingerate
c) nici un răspuns nu este corect
Deglutiția cuprinde: P75A8
a) toate activitățile de peristaltism intestinal
b) toate activitățile motorii ale stomacului
c) toate activitățile motorii care asigură transportul bolului din cavitatea bucală în
stomac
Deglutiția este un act reflex care se desfăşoară în următorii timpi: P76A1-4
a) timpul bucal, timpul stomacal, timpul esofagian
b) timpul bucal, timpul faringian, timpul esofagian
c) nici un răspuns nu este corect
Deglutiția este un act: P76A1
a) automat, controlat de centrul deglutiției
b) voluntar, sub controlul cortexului cerebral
c) al sistemului nervos autonom
Centrul deglutiției P76A2-3
a. controlează automat etapele succesive ale deglutiției
b. are rolul de inhibiție a centrului bulbar al respirației în orice punct al ciclului
respirator
c. inhibă centrul respirației pe timpul timpului esofagian al deglutuției
Esofagul prezintă următoarele tipuri de mişcări peristaltice: P76A3
a) peristaltism primar şi secundar
b) numai peristaltism primar, controlat vagal
c) peristaltism primar, secundar şi terțiar contolat de sistemul
nervos autonom (sistem enteric)
Refluxul gastroesofagian este prevenit prin: P76A5
a) contracția clonică a sfincterului esofagian
b) relaxarea reflexă a musculaturii gastrice
c) nici un răspuns nu este corect
Relaxarea stomacului și chiar a duodenului intervine atunci când P76A8
a. unda peristaltică esofagiană ajunge la nivelul esofagului inferior
b. neuronii mienterici cu rol inhibitor transmit o undă de relaxare stomacului
c. se produce acumulare de conținut alimentar la capacitatea volumetrică

Subiect și barem · pagina 31

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 32
Chimul gastric este: P77A1
a) rezultatul digestiei amilazei salivare
b) o pastă omogenă rezultată din transformarea bolului alimentar
c) consecința activităților motorii şi secretorii ale stomacului
Peristaltismul constituie: P77A3
a) suma mişcărilor stomacale care se deplasează caudal, determinând propulsia
alimentelor către cardia
b) suma mişcărilor stomacale care se deplasează cranial, determinând propulsia
alimentelor către cardia
c) suma mişcărilor stomacale care se deplasează caudal, determinând propulsia
alimentelor către pilor
Retropulsia constituie: P76A4
a) mişcările de du-te vino ale chimului către sfincterul piloric închis, realizând
amestecul chimului cu secrețiile gastrice
b) mişcările de du-te vino ale chimului către sfincterul piloric deschis, realizând
amestecul chimului cu secrețiile gastrice
c) mişcările de du-te vino ale chimului către sfincterul piloric închis, realizând
amestecul bolului alimentar cu secrețiile gastrice
Celulele secretorii gastrice se află la nivelul glandelor gastrice şi sunt de următoarele tipuri:
P77A3-4
a) oxidative şi paleative
b) oxintice şi pilorice
c) cardiale şi pilorice
Sucul gastic conține: P77A5
a) acid clorhidric
b) acis sulfuric
c) acid dezoxiribonucleic
Substanțele organice din secrețiile gastrice sunt reprezentate de către: P77A6
a) mucina şi enzime
b) mucus şi acid clorhidric
c) nici un răspuns nu este corect
Activitatea motorie la nivelul intestinului subțire este reprezentată de
următoarele tipuri de mişcări: P78A2-3
a) mişcări de amestec
b) mişcări de propulsie
c) nici o varinată nu este corectă
Enzimele pancreatice sunt de următoarele tipuri: P78A4

Subiect și barem · pagina 32

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 33
a. amilaze și proteaze
b. amilaze, lipaze și proteaze
c. numai lipaze
Amilaza pancreatică lizează P78A4
a. glicogen, amidon și alte glucide cu excepția celulozei
b. celuloza la stadiu de dizaharide
c. nicuna din afirmațiile de mai sus nu sunt adevărate
Pancreasul conține celule de tipul: P78A4
a) endocrin, exocrin şi hepatocite
b) endocrin şi exocrin şi limfatice
c) endocrin, exocrin şi ductale
Secreția pancreatică conține: P78A5
a) electroliți şi enzime (amilaze,lipaze, proteaze)
b) electroliți şi enzime (amilaze,lipaze, polimeraze)
c) numai enzime (amilaze, lipaze)
Secreția biliară este necesară pentru: P78A6
a) digestia şi absorbția lipidelor
b) excreția unor substanțe insolubile în apă (bilirubina, colesterolul)
c) excreția ureei şi a altor componente ale metabolismului proteinelor
Secreția biliară este formată de către hepatocite şi celulele ductale P78A7
a) continuu, în cantitate de 250-1000 ml/zi
b) este secretată continuu şi depozitată în vezica urinară
c) este eliberată în duoden în timpul perioadelor digestive prin relaxarea sficterului
Oddi
Următoarele afirmații referitoare la circuitul entero-hepatic sunt adevărate: P78A8
a. acest circuit constă în recircularea sărurilor biliare
b. circuitul are loc prin intermediul vaselor care converg spre vena portă
c. este circuitul vaselor trofice ale intestinului și al ficatului
Bila este compusă din: P78A9
a) acizi biliari, pigmenți biliari
b) lecitină, colesterol şi electroliți
c) lecitină, vitamine şi oligominerale
Sărurile biliare conținute de către bilă sunt recirculate: P78A10
a) prin circuitul enterohepatic
b) prin intermediul venei porte
c) prin intemediul venelor hepatice

Subiect și barem · pagina 33

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 34
Evacuarea conținutului biliar are loc și printr-un mecanism nervos cu componentă:
P78A10
a. vagală (parasimpatică) cu rol în relaxarea musculaturii veziculei
b. vagală (parasimpatică) cu rol în contracția musculaturii vezicii biliare și relaxarea
sfincterului vezical
c. simpatică cu rol în contracția contracția musculaturii vezicii biliare și relaxarea
sfincterului vezical
Absorbția intestinală este favorizată la nivelul intestinului subțire deoarece: P80A2
a) există o suprafață mare de contact datorită structurii specifice a mucoasei
intestinului subțire
b) există o rețea vasculară bogată la nivelul vilozităților intestinale
c) distanța pe care o au moleculele de străbătut este mică, datorită grosimii mici a
peretelui intestinal
Dintre glucidele majore ale dietei, doar următoarea nu poate fi digerată din lipsa unei
enzime specifice: P80A6
a) sucroza
b) lactoza
c) celuloza
Glucoza şi galactoza, ca produşi finali ai digestiei glucidelor sunt absorbite
printr-un mecanism: P80A7
a) de transport activ, Na dependent
b) mecanism pasiv, imbibițional
c) mecanism de difuziune facilitată
Pentru a fi absorbite, proteinele trebuie transformate în oligopeptide şi
aminoacizi care vor fi absorbiți prin mecanisme: P81A3
a) de transport activ, Na-dependente
b) mecanisme de diferență de gradient salin
c) mecanisme de difuziune pasivă
Lipidele sunt absorbite de la nivelul tractului gastrointestinal prin mecanisme: P81A5
a) de transport activ, Na-dependente
b) mecanisme de difuziune pasivă cu trecere directă în circulația limfatică
c) nici o variantă nu este corectă
Apa este absorbită la nivelul intestinului prin mecanisme: P81A5
a) de transport activ, na dependente
b) de absorbție pasivă, izoosmotic, ca urmare a gradientului osmotic creat prin
absorbția electroliților şi a substanțelor nutritive
c) nici o variantă nu este corectă
Colonul are rolul de a: P81A7

Subiect și barem · pagina 34

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 35
a) absorbi apa
b) absorbi electroliții
c) depozita materiile fecale până la eliminarea lor
Haustrațiile sunt mişcări: P81A8
a) de amestec realizate prin contracții combinate numai ale musculaturii circulare
b) de amestec realizate prin contracții combinate ale musculaturii circulare şi
longitudinale colice
c) care determină formarea de haustre sub aspectul unor saci în zonele nestimulate ale
peretelui
Cariile dentare sunt: P82A3
a) afecțiuni micotice ale suptrafeței dentare
b) eroziuni ale smalțului ca şi consecință a acțiunii plăcii bacteriene
c) distrugeri ale pulpei dentare ca urmare a microfisurilor apărute
Stomatita este: P82A5
a) o inflamație a mucoasei stomacului
b) o inflamație a mucoasei bucale
c) o inflamație a mucoasei conjunctive
Faringita este: P82A7
a) inflamația mucoasei intestinale
b) nici o variantă nu este corectă
c) inflamație a mucoasei faringelui
Ciroza hepatică reprezintă: P82A9
a) modificarea aberantă a structurii colonului ascendent, consecință a unei infecții
bacteriene
b) una din cauzele principale a mortalității în țările vestice
c) dezorganizarea difuză a structurii hepatice prin formarea de noduli înconjurați de
țesut fibros
CIRCULATIA (Prof Univ .Dr. Papuc Ionel)
Din masa corporală, sângele reprezintă: P84 A2
a) 25%;
b) 15%;
c) nici un răspuns nu e corect.
Hematiile au rol în transportul gazelor respiratorii, menţinerea echilibrului
acido-bazic şi sunt: P84 A14
a) celule fără nucleu;
b) celule cu nucleu şi mitocondrii;
c) nici un răspuns nu e corect.

Subiect și barem · pagina 35

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 36
Leucocitele posedă P84A2
a) nucleu;
b) mitocondrii;
c) nici un răspuns nu e corect.
Rh-ul negativ se întâlneşte în cazul în care pe membrana hematiilor: P85 A2
a) nu există antigenul D;
b) există antigenul D;
c) există antigenul A.
Sângele este compus din: P84A6
a) 25% plasmă şi 35% elemente figurate;
b) 40% plasmă şi 60% elemente figurate;
c) nici un răspuns nu e corect.
Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de: P84A10
a) globule roşii
b) globule albe
c) plachete sanguine
Distrugerea hematiilor se numeşte: P86A8
a) limforagie
b) hemoragie
c) nici un răspuns nu e corect
Circulaţia sistemică sanguină se mai numeşte: P87A2
a) marea circulaţie;
b) mica circulaţie;
c) nici un răspuns nu e corect.
Plachetele sanguine sunt reprezentate de: P84 A14
a) eritrocite;
b) neutrofile.
c) nici un răspuns nu e corect.
Oamenii cu grupa sanguină 0 (zero) pot dona sânge: P85A34
a) la toate grupele
b) numai la grupa 0 (zero)
c) numai la grupa AB
Grupa sanguină AB poate primi sânge: P85A36
a) numai de la grupa A;
b) numai de la grupa 0 (zero);
c) nici un răspuns nu e corect.

Subiect și barem · pagina 36

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 37
În prima fază a procesului de coagulare se formează: P86A12
a) tromboplastina;
b) trombina;
c) nici un răspuns nu e corect.
Trunchiul arterial celiac se împarte în 3 ramuri: P88A7
a) splenică;
b) gastrică stângă;
c) hepatică.
Vena portă transportă sânge încărcat cu nutrienţi către: P88A19
a) muşchi;
b) cord;
c) nici un răspuns nu e corect.
Limfa în final ajunge în: P88A25
a) circulaţia venoasă
b) circulaţia arterială
c) nici un răspuns nu e corect
Splina aparţine: P89A26
a) sistemului respirator
b) sistemului digestiv
c) nici un răspuns nu e corect
Vena splenică participă la formarea: P89A36
` a) venei safene;
b) venei cave;
c) nici un răspuns nu e corect
Faza de relaxare a inimii se numeşte; P92A8
a) diastolă
b) sistolă;
c) nici un răspuns nu e corect.
Activitatea cardiacă normală este condusă de: P92A2
a) reţeaua Purkinje;
b) fasciculul Hiss;
c) nici un răspuns nu e corect
Accelerarea ritmului inimii se numeşte: P92A7
a) tahicardie
b) bradicardie
c) nici un răspuns nu e corect

Subiect și barem · pagina 37

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 38
Un ciclu cardiac este format din: P92A10
a) două sistole şi două diastole
b) două sistole consecutive
c) nici un răspuns nu e corect
Durata unui ciclu cardiac este: P92A9
a) invers proporţională cu frecvenţa cardiacă
b) direct proporţională cu frecvenţa cardiacă
c) nici un răspuns nu e corect
Sistola atrială la un ritm cardiac de 75 bătăi/minut durează: P92A12
a) 0,50 secunde;
b) 1,2 secunde;
c) nici un răspuns nu e corect.
Înregistrarea grafică a biocurenţilor de depolarizare şi repolarizare
miocardică poartă numele de: P92A9
a) electrocardiogramă;
b) encefalogramă;
c) nici un răspuns nu e corect.
Înregistrarea grafică a pulsului se numeşte: P92A13
a) encefalogramă;
b) electrocardiogramă;
c) nici un răspuns nu e corect
Primul zgomot cardiac se mai numeşte: P92A1
a) aortic;
b) diastolic;
c) nici un răspuns nu e corect
Fonocardiograma reprezintă: P92A32
a) înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace
b) înregistrarea grafică a biocurenţilor cardiaci;
c) nici un răspuns nu e corect.
Presiunea arteriala maxima sau sistolica are valoare medie de: P93A8
a) 150 mmHg;
b) 50 mmHg;
c) nici un răspuns nu e corect.
Viteza sângelui în aortă este de: P93A37
a) 600 mm/s;
b) 0,5 mm/s;

Subiect și barem · pagina 38

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 39
c) nici un răspuns nu e corect.
Viteza sângelui în venele cave este de: P93A39
a) 100 mm/s
b) 0,5 mm/s;
c) nici un răspuns nu e corect.
Anemia feriprivă este datorată unui deficit la nivelul: P95A5
a) metabolismului magneziului;
b) metabolismului proteic;
c) nici un răspuns nu e corect.
Artera femurală îşi are originea în: P88A15
a) artera iliacă externă;
b) artera iliacă internă;
c) aorta.
Valvele atrio-ventriculare sunt : P90A18
a) mitrală
b) pulmonară şi aortică;
c) tricuspidă
Valvele semilunare sunt: P90A21
a) aortică şi pulmonară;
b) atrio-ventriculare;
c) nici un răspuns nu e corect.
Valva bicuspidă se mai numeşte şi: P90A19
a) tricuspidă;
b) sigmoidă;
c) nici un răspuns nu e corect.
Valva semilunară se mai numeşte şi: P90A21
a) sigmoidă
b) tricuspidă;
c) bicuspidă.
Nodulul sinoatrial determină ritmul: P91A18
a) sinusal;
b) nodal;
c) nici un răspuns nu e corect.
La nivelul nodulului sinoatrial frecvenţa descărcării impulsurilor este de: P91A22
a) 80-120/minut;
b) 40/minut;
c) nici un răspuns nu e corect.

Subiect și barem · pagina 39

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 40
Ritmul nodal se mai numeşte şi: P91A19
a) joncţional
b) reticular
c) nici un răspuns nu e corect.
RESPIRATIA (Conf.Dr. Mihalca Andrei, Conf.Dr.. Gudea Alexandru)
Sistemul respirator cuprinde: P97A1
a) căile respiratorii şi plămânii;
b) pleura şi peritoneul;
c) glandele sudoripare.
Căile respiratorii sunt: P97A2
a) nici o variantă nu este corectă
b) cavitatea bucală, cavitatea pelvină şi traheea;
c) traheea, esofagul şi maxilarul.
Cavitatea nazală, faringele, laringele, traheea şi bronhiile fac parte din: P97A2
a) sistemul respirator;
b) sistemul digestiv;
c) sistemul osos.
Organul comun sistemului respirator şi digestiv este: P97A3
a) faringele;
b) laringele;
c) esofagul.
Laringele P97A3
a. este un organ al sistemului respirator cu dublă funcție: de fonație și deglutivă
b. este un organ al sistemului respirator cu dublă funcție: de fonație și respiratorie
c. asigură funcția fonatorie prin intermediul unor structuri intrinseci numite corzi
vocale
Plămânii unui om adult au capacitatea totală de: P97A5
a) 5 litri (5000 ml aer);
b) 10 litri;
c) 0,5 litri.
Alveolele pulmonare fac parte din: P97A8
a) arborele bronşic;
b) trahee;
c) structura intrinsecă a parenchimului pulmonar
Unitatea morfo-funcţională a plămânului este: P97A9

Subiect și barem · pagina 40

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 41
a) acinul pulmonar;
b) traheea;
c) bronhia.
Arborele bronșic reprezintă pătrunderea bronhiilor în pulmoni și ramificarea acestora mai
departe și cuprinde următoarele segmente: P97A10
a. bronhiole, bronhii respiratorii, ducte alveolare și săculeții alveolari
b. bronhii respiratorii, saci alveolari, bronhiole și ducte alveolare
c. bronhiole, ducte alveolare, saci alveolari
Funcțional, respirația prezintă: P98A2
a. 2 etape- ventilația pulmonară și transportul O2 și CO2 între alveole și sânge
b. 4 etape- ventilația, difuziunea O2 și CO2, transportul și excreția
c. 4 etape- ventilația, difuziunea, transportul și reglarea respirației
Presiunea pleurală este: P98A7
a) presiunea din spaţiul cuprins între pleura viscerală şi cea parietală;
b) presiunea sanguină din cord;
c) presiunea din cavitatea nazală.
Membnrana alveolo-capilară este elementul la nivelul căreia P98A10
a. au loc schimburile nutritive
b. nicio afirmație nu este corectă
c. au loc schimburile de gaze dintre alveole și sânge
Presiunea alveolară este: P98A8
a) presiunea din interiorul alveolelor pulmonare
b) presiunea dezvoltată de către diafragm în cursul mişcărilor respiratorii
c) nici o variantă nu este corectă
Mecanica ventilației pulmonare face referire la următoarele tipuri de mişcări: P98A5
a) ridicare şi coborâre a diafragmului
b) ridicare şi coborâre a coastelor
c) mişcări active ale musculaturii abdominale
Gripa este: P101A4
a) infecţie respiratorie acută virală;
b) o infecţie respiratorie bacteriană;
c) o boală contagioasă cu caracter sezonier
Fibroza pulmonară este: P101A5
a) înlocuirea ţesutului pulmonar funcţional cu ţesut fibros;
b) prezenţa de fibrină în cavitatea toracică;
c) prezenţa de fibrinogen în plasmă.

Subiect și barem · pagina 41

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 42
Emfizemul pulmonar denotă: P101A6
a) “aer în exces” la nivel pulmonar;
b) lipsă de aer;
c) un proces obstructiv şi distructiv ce are loc la nivelul parenchimului pulmonar
Hemoglobina de la nivel eritrocitar are rol în: P100A10
a) transportul oxigenului;
b) coagularea sângelui;
c) determinismul grupelor sanguine.
Fiecare moleculă de hemoglobină se poate combina cu: P100A10
a) 4 molecule de O2;
b) 40 de molecule de O2;
c) 400 de molecule de O2.
Hemoglobina este o proteină ce conţine: P100A10
a) fier;
b) cupru;
c) zinc.
Substanţa care căptuşeşte pereţii alveolelor se numeşte: P98A10
a) surfactant;
b) mucoasă intestinală;
c) sulf.
Corzile vocale se găsesc la nivelul: P97A4
a) laringelui;
b) faringelui;
c) nici un răspuns nu este corect
Lungimea traheei la om este de: P97A5
a) 10-12 cm;
b) 50-70 cm;
c) 2-3 cm.
Foiţa care înveleşte plămânii se numeşte: P97A8
a) pleură;
b) peritoneu;
c) fibrină.
Membrana alveolo-capilară are rol în: P99A5
a) respiraţie;
b) nutriţie;
c) reproducere.
Capacitatea pulmonară inspiratorie este: P99A8

Subiect și barem · pagina 42

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 43
a) egală cu volumul curent şi volumul inspirator de rezervă
b) cantitatea de aer pe care o persoană o poate respira de la
nivelul expirator normal până la distensia maximă a plămânilor
c) aerul care rămâne în pulmoni după expirația forțată
Timpul petrecut de fiecare hematie la nivelul capilarului pulmonar este de: P100A8
a) 0,75 secunde;
b) 3 secunde;
c) 2 minute.
Din cavitatea nazală, aerul trece în: P97A4
a) faringe;
b) pulmoni;
c) alveole pulmonare.
Difuziunea oxigenului din alveole în sângele capilar are loc: P100A2
a) în condițiile în care există o diferență de presiuneîntre aerul alveolar şi oxigenul
capilar
b) activ, prin mecanisme enzimatice complexe la nivelul surfactantului
c) nici un răspuns nu este corect
Membrana respiratorie alveolocapilară este alcătuită din: P100A4
a) endoteliu capilar
b) interstițiu pulmonar
c) epiteliu alveolar şi surfactant
Transportul CO2 este rezultatul final al proceselor oxidative tisulare
şi se face sub forma: P101A3
a) dizolvat fizic în plasmă
b) sub formă de carbaminohemoglobină
c) sub formă de bicarbonat plasmatic
EXCRETIA (Prof Univ .Dr. Papuc Ionel)
Unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului este: P103A6
a) bazinetul;
b) ureterul;
c) nici un răspuns nu e corect.
Debitul sanguin renal, în condiţii bazale reprezintă: P103A16
a) 5% din debitul cardiac de repaus;
b) 30% din debitul cadiac de repaus;
c) nici un răspuns nu e corect.
Urina primară se formează la nivelul: P103A20

Subiect și barem · pagina 43

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 44
a) capsulei Bowman;
b) vezicii urinare;
c) nici un răspuns nu e corect.
Micţiunea este procesul de: P105A31
a) golire a vezicii urinare;
b) formare a urinei;
c) filtrare a urinei.
Resorbţia apei în procesul de formare a urinei se produce în procent
de 80% la nivelul: P104A26
a) uretrei;
b) ureterelor;
c) nici un răspuns nu e corect.
Inflamaţia vezicii urinare se numeşte: P106A2
a) uretrită;
b) nefrită;
c) nici un răspuns nu e corect.
Nefronul este alcătuit din: P103A7
a) corpuscul renal şi sistem tubular;
b) bazinet;
c) nici un răspuns nu e corect.
Eritropoetina este secretată : P103A18
a) de ureter;
b) vezica urinară;
c) nici un răspuns nu e corect.
Refexul de micţiune este controlat de: P105A17
a) măduva spinării;
b) trunchiul cerebral;
c) cortex.
Sfincterul extern al vezicii urinare este un muşchi: P105A31
a) striat, controlat voluntar;
b) neted;
c) nici un răspuns nu e corect.
Compoziţia chimică a urinei este: P105A22
a) 25% apă şi 75 % diverşi compuşi;
b) 85% apă şi 15 % diverşi compuşi;
c) nici un răspuns nu e corect.

Subiect și barem · pagina 44

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 45
FUNCŢIA DE REPRODUCERE (Prof.Univ Dr. Ognean Laurenţ)
Stadiile foliculilor ovarieni sunt: A6 P116
a) primordial, primar, secundar (cavitar) şi matur (de Graaf);
b) primar şi matur (de Graaf);
c) primar şi secundar.
În structura uterului se distinge: A1P117
a) tunica seroasă;
b) tunica musculară (miometrul);
c) tunica mucoasă.
Testiculul este învelit la suprafaţă de: A1 P118
a) albuginee;
b) scrot;
c) epididim.
Organele erectile ale penisului sunt reprezentate de: A10 P118
a) epididim şi uretră;
b) corpi cavernoşi şi glandele bulbouretrale;
c) doi corpi cavernoşi şi un corp spongios.
Testiculul este o glandă: A11 P117
a) mixtă;
b) extragenitală;
c) exocrină şi endocrină.
Durata unui ciclu sexual la femeie este de: A3 P119
a) 28 zile;
b) 54 zile;
c) 14 zile.
Activitatea ovarelor şi a testiculelor debutează (devine evidentă): A2 P119
a) la sfârşitul periadei de alăptare;
b) la pubertate;
c) la vârsta de adult.
Perioada preovulatorie durează: A3 P119
a) din ziua 1 până în ziua 14 a ciclului;
b) din ziua 15 până în prima zi a menstruaţiei;
c) în jur de 12 - 48 de ore în faza de debut a ciclului sexual.
Creşterea şi maturarea foliculară este influenţată de: A1 P120
a) hormonul de stimulare foliculară (FSH);
b) hormonul luteinizant (LH);
c) insulină.

Subiect și barem · pagina 45

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 46
După ovulaţie foliculul ovarian se transformă în: A1 P120
a) corp galben;
b) rest celular;
c) formaţiune fibroasă.
Corpul galben secretă: A3 P120
a) prostaglandine;
b) progesteron;
c) lichid folicular.
Hormonul luteinizant (LH) stimulează: A1 P120
a) dezvoltarea caracterelor sexuale primare;
b) dezvoltarea caracterelor sexuale secundare;
c) ovulaţia şi formarea corpului galben.
Ovulaţia nu poate avea loc fără: A1 P 120
a) atingerea vârfului preovulator de LH;
b) secreţie de progesteron;
c) prezenţa spermatozoizilor.
Menopauza se instalează la vârsta de: A5 P120
a) 40-50 ani;
b) 25-30 ani;
c) 70-80 ani.
Corpul galben nefecundat: A2 P120
a) involuează;
b) se dezvoltă;
c) regresează.
Reglarea secreţiei ovariene se realizează prin: A1 P120
a) feed-back negativ hipotalamo-hipofizo-ovarian;
b) feed-back negativ declanşat de hormoni ovarieni;
c) intervenţia ocitocinei.
“Epuizarea” ovarelor este caracteristică: A5 P120
a) acromegaliei;
b) gigantismului hipofizar;
c) menopauzei.
Spermatozoizii sunt stocaţi în: A4 P121
a) glandele seminale;
b) epididim;
c) prostată.

Subiect și barem · pagina 46

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 47
Acţiunea testosteronului stimulează: A8 P121
a) apariţia caracterelor sexuale secundare la mascul;
b) funcţionarea prepuberală a testiculelor;
c) diureza.
Reglarea secreţiei de testosteron este influenţată de: A9 P121
a) LH-ul hipofizar;
b) glucagon;
c) paratiroide.
Hiposecreţia de testosteron determină: A10 P121
a) infantilism genital;
b) nanism hipofizar;
c) hidrocefalie.
Cantitatea normală de spermă ejaculată la bărbat: A6 P121
a) aproximativ 35 ml;
b) aproximativ 0,35ml;
c) aproximativ 3,5ml.
Spermatogeneza este stimulată de: A5 P121
a) FSH;
b) progesteron;
c) ocitocină.
Este considerată metodă definitivă de contracepţie: A4 P122
a) vasectomia;
b) tratamentul cu progesteron;
c) prezervativul.
Spermatozoidul este o celulă: A3 P121
a) haploidă;
b) diploidă;
c) sexuală.
Se consideră metodă temporară de contracepţie: A2 P122
a) utilizarea diafragmei sau steriletului;
b) histerectomia;
c) ligatura trompelor uterine.
Adenomul de prostată determină: A10 P123
a) eliminarea cu dificultate a urinei;
b) urinări frecvente;
c) hemoroizi.

Subiect și barem · pagina 47

Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca 48
Boala inflamatorie pelvină cuprinde: A8 P123
d) hepatita;
e) gastrita;
f) anexita.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de teste-grilă, 50 de pagini; răspunsurile corecte sunt marcate în documentDeschide fișa Model de pregătire · 2026Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă, 47 de pagini; răspunsurile corecte sunt marcate în documentDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2024 pentru Biologie, la Facultatea de Medicină Veterinară. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.